Posts Tagged ‘compasiune’

Să inversăm rolurile!

Joi, 16 octombrie 2008

Empatic sau nu, câteodată-ţi doreşti ca ceilalţi să simtă măcar pe jumătate greul pe care-l duci. Ce sens ar mai avea să te plângi cuiva dacă nu pentru a-i ceda locul, fie şi pentru câteva clipe? Atunci devii arbitrul propriei stări şi te eliberezi de povară pentru a putea continua drumul. E ca şi cum ai căra două genţi grele iar staţionarea este interzisă. Dintr-odată, cineva apare şi le ia pe amândouă (sau măcar una) şi are loc transferul.

A te pune în pielea celuilalt în totalitate este imposibil pentru că vei judeca de fiecare dată lucrurile prin intermediul experienţelor din trecut. Aşa se justifică multe: supărarea ta e cea mai adâncă, nimeni nu este în stare să o înţeleagă mai bine decât tine. Extinzînd aria, toţi au probleme, dar de ce  numai unii vorbesc despre ele în timp ce alţii le rezolvă în tăcere?

Cineva povestea recent cum a scăpat dintr-un accident şi a rămas pe drumuri. De fapt, se bucura că mai este în viaţă, chiar dacă şi-a pierdut carnetul de şofer, portofelul, cheile, buletinul şi accidentase o persoană fără să ştie dacă va mai trăi sau nu.

Dintre cei prezenţi la discuţie, unul asculta atent şi punea întrebări compătimitoare, altul se juca pe telefon şi un al treilea tăcea. Mi-a fost dat să aud de la distanţă totul, fără a putea interveni cumva. Dacă aş fi fost implicată direct, probabil că nu aş fi ştiut exact ce să spun. M-am pus în locul lui doar atât cât mi-a fost comod. Nu am făcut decât să ridic genţile şi am simţit că sunt prea grele pentru mine.

Sunt convinsă că multe s-ar schimba dacă ne-am comporta cu fiecare aşa cum aşteptăm să se comporte ei cu noi. Pentru câteva clipe, pune-te în locul cerşetorului care te stresează pe drum, în locul câinelui pe care-l goneşti din faţa uşii de la intrare, în locul băiatului de pe scaunul cu rotile care se chinuie să urce în autobuz, în locul bătrânei care primeşte numai trei lei ca pensie, în locul necunoscutului care e răutăcios cu alţii, etc.

Vei spune probabil că toţi îşi merită soarta sau că nu ştiu să gestioneze prezentul în aşa fel încât să schimbe ziua de mâine. Sau nu! A fi slab este doar o chestiune ce ţine de păstrarea aparenţelor. Cine deţine controlul în totalitate pentru a se declara fericit? Depinde ce afişezi şi ce preferi să ţii la întuneric.

https://anaayana.files.wordpress.com/2008/10/hannah_fury-dont_be_scared.pdf