N-ai cum să rămâi fără

by

Poți să rămâi mai puțin deștept dacă împarți în dreapta și-n stânga tot ce știi? Vorbim despre averi acumulate cu greu, trăite pe propria piele, dar care pot folosi și altora. Bineînțeles, nu întotdeauna, dar măcar celor care învață din greșeli străine. Sau celor care fură câte puțin de la fiecare și-și construiesc bărci. Bărci cu care plutesc apoi liniștiți prin viață, împăcați cu sine.

Atitudinea oamenilor, vizavi de secretele dobândite, îmi spune că se tem să rămână goi. Am văzut înțelepți care evitau să dea sfaturi și-i lăsau pe cei în ananghie să se chinuie. Considerau că așa cum ei s-au zbătut, toată rasa umană trebuie să se zbată. Probabil le era teamă că odată oferit un secret, va fi primit cu superficialitate.

Îi înțeleg, dar mai puțin pe oamenii care știu multe lucruri și le țin numai pentru sine. Confecționează un seif, mai împart celor apropiați ceva, după care moștenirea se duce pe apa sâmbetei.

Cealaltă față a monedei este provocarea. Cel care se simte golit de informație, în urma datului mai departe, are de ales: rămâne la același stadiu sau merge mai departe cu săpăturile în univers. Bineînțeles, în universul cunoașterii.

p.s. iată ce descoperire utilă au făcut oameni ăștia speriați de apa care sare din closet

Etichete: , ,

25 răspunsuri to “N-ai cum să rămâi fără”

  1. ovi Says:

    fain… si ca ideie si ca realizare…

    in armata se zicea ca… recrutul trebuie sa treaca pe unde au trecut cel ce il instruieste… si astfel ca se perpetua un chin pentru bietii noii veniti… am rupt chinul asta, cand am fost pus sa instruiesc, nu am facut nimic care sa stirbesca din personalitatea celuilalt. rezultatl l-am sesizat cand ne-am despartit… in cele cateva lacrimi prelinse fugar pe obrazul unora dintre recurti…

    imi place sa impartasesc din ce stiu… dar cand simt ca nu sunt ascultat… atunci, tac… si tacerea imi este lunga…

    • Ana Ayana Says:

      Păi cine nu ascultă înseamnă că nu are nevoie sau este interesat de altele, nu? Ideal e să vorbești în urma unor întrebări care ți s-au adresat. E mai ușor, dacă sunt din domeniul tău.

  2. Cristian Says:

    un articol asteptat … 🙂
    chestia cu ramasul „fara” …, daca imparti, e valabila in cazul averii (bani, capre, oi, case, terenuri, etc.)
    nu are treaba cu, cunostintele dobandite si nici cu experienta de viata …
    ma indoiesc ca ai vazut intelepti! probabil ceva ce aducea cu un intelept si care trebuia sa apara la un post TV, ingrijorat fiind pentru soarta oamenilor …, foarte ingrijorat …
    consumatorii de informatii, cu o pregatire intelectuala buna, va pot spune ca ~90% din informatia aflata pe „tarabe” si la care are acces tot omu dornic de depasirea conditiei paupere, este „gunoi”, un aflux imens de informatie care nu spune nimic concret, pe baza careia nu poti construi o fundatie sanatoasa absolut necesara pentru ridicarea urmatorului nivel, s.a.m.d.; un labirint in care alergi dupa un morcov pe care ti-l doresti in genere datorita propagandei si manipularii specifice fiecarui domeniu …
    sa nu uitam ca educatia-pregatirea incepe de „acasa”, apoi la „clasa I” si continua functie de rezultate spre nivelele superioare …; orice lectie peste care ai sarit se va dovedi o piedica-problema in unele din aplicatiile superioare, ceea ce te va obliga sa repeti materia din perioada respectiva pentru a putea lua examenul si a merge mai departe …

    • Ana Ayana Says:

      Și cărțile de genul cum să…? Și alea pot fi aruncate la gunoi?

      • Cristian Says:

        iti foloseste la job-ul tau! citeste, pastreaza …
        discernamantul ti-l formezi singura …, prin practica si intreband oameni potriviti …

        una din reguli practicate la nivel mondial este sa nu-l ajute pe om sa se ridice deasupra conditiei de om de rand, dar i se confera onorific „medalia” de cetatean cu drepturi, egale cu ale celorlalti, dar mai sus de ale celorlalti … 🙂
        marea masa de oameni trebuie sa ramana prosti …; asa ca, hai sa-i ametim! le prezentam programe-legi care arata ca ne pasa, le oferim informatii, adica doua pagini de aici, doua de colo, etc., ii tinem ocupati cu lucruri care nu sunt reale, sau punem de un conflict „justificat”… si exemplele pot continua …
        ca sa nu lungesc vorba:
        -lucrurile care conteaza cu adevarat sunt GRATIS

  3. Rodica Botan Says:

    Daca cineva ar sti cum sau unde sa procure mincare cind lumea in jurul lui moare de foame…si n-o face…pare a fi un om nevinovat?
    Interesant este ca Biblia zice ca savirsesti pacat nu numai cind faci un rau…dar si atunci cind sti sa faci un bine si nu-l faci.

    Uite…sint sigura ca exista multe descoperiri care ar vindeca cancerul de pilda. Dar industria farmaceutica cistiga mai multi bani daca perpetua boala oamenilor…pina ii ucide. Nu au interesul sa fie lumea vindecata.

    Exista o sursa alternativa pentru gazul de masini…dar asta ar darima industria petrolului. Se platesc sume enorme ca sa stam in starea asta timpa si sa importam petrol de la altii…

    Dar drept, frumos si cinstit ar fi sa facem cunoscut tuturora reteta de prajitura sau modelul de plover …nu sa le tinem secret cind am putea sa aducem bucurie , satisfactie sau sa usuram viata cuiva…Cunostiintele pina la urma sint doar observatii cu privire la tot ce exista in jurul nostru…nu ne apartine nimic de pe planeta asta decit sufletul…

    • Ana Ayana Says:

      Diferența stă în modul de asimilare al fiecărei persoane. Când eram copil vedeam băbuțe care împleteau și nu dădeau modelul altora 🙂 Ce se mai bucurau și se umflau în pene că nu mai are nimeni pulover ca ăla. hehe.

  4. rast Says:

    Fac parte din categoria ălora ce vor să împartă şi cu alţii ceea ce ştiu ei. În 1996, la job… eram foarte guraliv, spuneam lucruri profesionale (informatică). Una bucată coleg mi-a atras atenţia între 4 ochi:
    – De ce nu ţii pentru tine ceea ce ştii? Nu ţi-a fost uşor să înveţi!
    Am un răspuns tipizat:
    – Are balta peşte!
    Problema este alta! Am tot spus ceea ce ştiu, am primit replici:
    – Lasă băi, nu mă învăţa tu pe mine. Eu ştiu…
    În ceea ce ai scris, ai pus punctul pe i (cum pot să şterg punctul de pe i-ul ce l-am scris 🙂 🙂 )
    „celor care învață din greșeli străine”
    Câţi oameni sunt dispuşi să înveţe din greşeli strâine?
    M-am izbit de imensul orgoliu uman: Habar-nauţi care au senzaţia că ştiu.
    Oamenii se împart în 3 categorii:
    1. învaţă şi din greşelile altora (li se zice înţelepţi) – după mine 0,1 %
    2. învaţă din greşelile lor (li se zice oameni care trăiesc) – dupa mine 1 %
    3 nu învaţă nici din greşelile proprii (li se zice oameni morţi) – după mine 98,9 %

    • Ana Ayana Says:

      Oricum, e mai bine să vezi ce oameni se învârt în jurul tău și apoi, dacă îți place să împarți informațiile, nu te mai opri. Culmea e că foarte rar am întânit genul ăsta darnic. E pe cale de dispariție.

  5. ovidiu Says:

    Am trecut prin ambele stadii, fiecare cu argumentele sale.
    Cel mai dramatic e atunci când vrei să împărtăşeşti şi nu ai instrumentele necesare. Când nu poţi să dai pentru că eşti incapabil să o faci. Dar măcar e un început.

  6. scorchfield Says:

    Eu fac parte dintre aceia care împart fără discernământ tot ceea ce ştiu şi-au văzut – am constatat că uneori asta deranjează 🙂

  7. old an Says:

    Nu m-am prins.

  8. mirceavladut Says:

    Cred ca sunt doua aspecte:
    1. Ceva ce nu ai trait personal, nu poti invata din vorbele altora. Chiar daca intelegi logic, nu e suficient. Cum se spune: teoria ca teoria, insa practica ne omoara. Cand traiesti personal anumite experiente, atunci intelegerea este deplina, insa cannd nu le traiesti, e ca si cum ai privi un film la TV.
    Mentionez ca exista si metoda comunicarii directe intre doi oameni (ca sa dau exemplu talharul de pe cruce, care a preluat invatatura prin comunicare directa cu Isus).
    2. Nevoia de suprematie, de control asupra celorlalti.

  9. Adrian Says:

    Mie mi se pare destul de trist când simţi că ai ceva de transmis dar, când îi vorbeşti omului, rămâi cu impresia că vorbeşti cu pereţii… Vrei să transmiţi dar nu ai cui…

    Mi se pare ciudată şi situaţia în care, temându-te că, pe baza informaţiilor pe care le oferi tu, celălalt va urca mai sus decât tine, alegi să păstrezi ştiinţa doar pentru tine.

    În perioade diferite ale vieţii, am trecut prin ambele situaţii…

    Acum, încerc să armonizez oferirea de informaţii cu cererea de informaţii. Încerc să accept faptul că oamenii nu au aceleaşi cunoştinţe chiar dacă par să se preocupe de acelaşi subiect. Încerc să accept faptul că nu sunt expert în orice domeniu important al vieţii şi că, în urma schimbului de experienţă, atât eu cât şi ceilalţi, sub o formă sau alta, ar avea de câştigat. Nu este simplu dar pare un drum de urmat, zic eu. 🙂

    • Ana Ayana Says:

      Contează foarte mult cui îi sunt destinate vorbele. Nu orice partener de dialog este și un receptor potrivit. În afară de asta, mai contează și ce anume aștepți de la el. De fapt, trebuie să aștepți ce știi că poate persoana respectivă iar dacă poate mai mult, aia e surpriză plăcută. Dacă privești invers problema, apar dezamăgirile.

  10. Dacian Says:

    Subiect foarte delicat.

    „Nu strica orzul pe gaste.”

    Eu m-as lua dupa aceste sfat ca o regula generala.

Ce crezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: