E bine să te limitezi

by

De obicei mă feresc de generalizări. Așa cum nu toate sunetele A seamănă între ele la fiecare pronunțare, ideile se șlefuiesc prin alte idei. Cu toate acestea, cei pentru care arta comunicării prezintă un minim de interes știu că omul sfințește locul. În cazul de față: mijlocul conversației. Așadar, dacă într-o discuție omul dă foc verdeții pentru a planta ciment, fugi! Limitează-te la discuțiile constructive, pastelate, senine, pline de fructe și nu de cotoare. Până și magneții știu asta: plus cu plus reacționează la fel ca minus cu minus.

De ce? Pentru că a comunica înseamnă a face schimb de idei în mișcare, nicidecum de a da cu var pe perete. Peretele fiind fața omului, varul fiind părerile fixe, de obicei monocolore. Exact cum era cândva ecranul (ăla țiuit) de la tv când se terminau toate emisiunile.

Etichete: ,

15 răspunsuri to “E bine să te limitezi”

  1. Drugwash Says:

    Cred c-am trîntit o tonă de ciment pe topicul precent. Cer umil scuze. *puppy eyes*

    Da’ tot nu mă pot abţine să nu fac – în mintea mea dusă cu naveta spaţială pe calea laptelui neprins – o paralelă cu un citat pe care un bun prieten îl tot repetă de la o vreme : „… în loc cu verdeaţă, unde nu e durere nici întristare…”. Cred că e destul loc pentru verdeaţă cînd om ajunge „acolo”. Cît sîntem aici, poate ar fi bine să punem pe tapet ce nu e bine şi să încercăm să reparăm ce/cît/dacă se poate. Şi dacă trebuie să aruncăm într-unii cu cărămizi sau să plantăm pe alţii cu picioarele-n ciment, apoi…
    Ptiu, iar am intrat cu bocancii! Gata, mă dispar pînă nu mi se umple frigideru’ de carne. 😀 Buona notte!

    • AnaAyana Says:

      Ce te face sa spui asta? N-ai turnat ciment ci doar ai zis adevarul. De multe ori adevarul pica greu la stomac dar cu un dicarbocalm (sau ce tratament se ia de obicei pentru astea), se asimileaza.
      Teoretic ar trebui sa ne obisnuim cu verdeata pentru a nu ne simti sufocati de ea dupa. Uite ce tag-uri imi vin in minte pentru verdeata: viata, clorofila, miscare, evolutie, prospetime.

      • Drugwash Says:

        Din păcate, foarte mulţi – şi în special „aripa de vest” a lumii, nu suportă adevărul, nici chiar pudrat cu zahăr. Am simţit-o pe pielea mea, nu o dată. Cu cît încercam să le deschid ochii şi să-i învăţ să se descurce singuri în diverse privinţe, cu atît se ofensau de parcă-i înjuram de mamă. Am renunţat să mai fac pe bunul samaritean face to face şi acum mă rezum la a crea mici progrămele care ar putea fi de folos (sau nu) unora.
        Cît despre obişnuinţă: „sometimes, less is more”. Sau „ce-i mult, strică”. Clişee, ştiu, dar asta nu le face mai puţin adevărate.

  2. Rodica Botan Says:

    Nu toata lumea slefuieste…sint multi care nu obosesc sa creeze ci fura sau imprumuta; macar de ar sti ce sa ia…

  3. Rodica Botan Says:

    …nu-i de mirare ca oamenii nu mai au viziune, inspiratie…si stau blocati . Pina la urma revarsarea asta de informatie data de tehnologie nu-l ajuta pe om…ca nu mai considera necesar sa gindeasca singur.

    • Ana Says:

      Iar copiii sunt cei mai afectati. Pe vremea mea (ce fel suna:)) nu gaseai compuneri pe net, gata facute si exercitii de matematica rezolvate. De fapt, nicii nu stiam ce-i ala internet.

      • Dacian Says:

        Ce n-as fi dat sa gasesc o compunere sa scap de stresul de a citi si analiza scrieri care imi dadeau o durere de cap in primele 5 min de lectura…

        Si sa pot citi ce-mi place in tot timpul castigat.

        Zi Neamul Soimarestilor si ma doare capul si acum, si nici macar n-am citit-o.

        • Ana Says:

          Pana nu citesti o carte pana la ultima pagina nu ai cum sa te pronunti. E drept ca multe sunt plictisitoare la inceput (ma refer la cele din lectura obligatorie) dar urmaresc ceva. Nu sunt puse degeaba in programa scolara, nu crezi?

        • Dacian Says:

          Am inceput de vreo 3 ori respectiva carte in liceu. Dupa 10-20 min incepea sa ma doara capul. Am renuntat mereu si bine am facut, chiar daca mi-a picat apoi la un examen…

          Am o parere f. diferita despre programa scolara. O percep ca pe un fel de razbunare a profesorilor frustrati pe elevi, combinata cu alte chestii de indoctrinare. O selectie facuta de oameni de 60-70 de ani, majoritatea carieristi blazati, pentru niste adolescenti plini de viata, indragostiti, efervescenti.
          Mai scapa si cateva chestii inocente prin ea, mai sunt si profesori idealisti, dar rar.
          Asta-i programa scolara pentru mine, pe scurt.

        • Ana Ayana Says:

          ha, ha, asta a fost buna 🙂 e chestiune de gusturi plus concepția că știu ei ce e mai bine pentru ăștia mai mici
          apoi
          problema e că nu se mai fac upgrade-uri, rămân aceleași texte bătute în cuie

    • Dacian Says:

      Nu cred ca se aplica celor care au invatat sa foloseasca pentru evolutia lor revarsarea de informatii si sa nu se lase controlati de ea. Multi astfel de oameni exista.

Ce crezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: