Poartă-ţi mândria pe dos!

by

E ca şi cum te-ai îmbrăca pe-ntuneric şi ai fi mereu la modă, fără să ştii dacă-ţi stă sau nu bine. Măcar de ar fi un experiment, dar realitatea stă altfel! Ce ne dă dreptul de a fi plini de sine dacă lăsăm la o parte calităţile cu care am fost înzestraţi?

Propriile păreri construiesc în permanenţă imagini despre felul în care suntem. Freud considera că există trei mari tipuri de oameni: eroticul, obsedatul şi narcisistul (detalii aici) dar de atunci lucrurile s-au schimbat mult. În afară de aceasta, puţini mai sunt de acord cu el.

Avem câte puţin din toate şi se pare că de obicei câştigă numai cei care au o părere foarte bună despre sine. Explicaţia cred că este legată de gândirea optimistă: crezi că poţi, vei reuşi altfel nimic nu o să-ţi iasă! În cel mai rău caz te poţi mulţumi să spui: măcar am încercat!

Din ceea ce am văzut până acum, nemulţumirile şi exigenţele oamenilor au legătură cu dorinţa de a arăta cum stau lucrurile de fapt, care este adevărul: lasă-mă pe mine… să-ţi demonstrez! Nu ştiu dacă se poate pune egal între aceasta şi orgoliu dar observ o tendinţă acută a oamenilor spre autosuficienţă.

Poate fi semn cum că suntem capabili şi ceilalţi sunt prezenţi în decor numai pentru a-i da culoare dar nu degeaba ni s-a retras dreptul la porţia mare de fericire pentru că am fost mândri!

Care este calea de mijloc? Ea există şi nu este neapărat nevoie să umbli cu haina cea strălucitoare pe dos pentru a fi umil sau simplu. Aş putea spune că exagerările dau pe afară conţinutul şi aş găsi răspunsul dar nu sunt chiar atât de sigură. Până una-alta, sting lumina şi sper să fiu în trend-ul meu!

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

30 răspunsuri to “Poartă-ţi mândria pe dos!”

  1. mesterulmanole Says:

    Sa fii mai bun, Ana! Fiecare interpreteaza asta dupa bunul plac si mai ales dupa prioritatile pe care le are.
    Daca te intereseaza sa fii mai mult Om atunci sigur, chiar daca ai haina stralucitoare, din cand in cand o mai dai si jos, mai rar sau mai des, si te uiti si ce-a fost in urma sau altfel spus stai stramb ca sa gandesti drept, adica esti in stare sa vezi ca adevarul e intotdeauna undeva la mijloc si asta inseamna ca ai si partea ta de vina.
    Daca, in schimb te intereseaza sa fii CINEVA (profesional sau social), atunci haina stralucitoare ramane lipita de piele, devine totuna cu tine si in acest caz nu sunt prea multe sperante. Orgoliul si mandria nu sunt decat mijloace ca sa demonstrezi ca tu esti unic si ca ai mereu dreptate!
    Cert este ca fiecare dintre noi suntem (sau ar trebui, nu?) mai inainte de toate Oameni -femei, barbati. Pacat ca din ce in ce mai multi se regasec doar in d.na/dl doctor, d.na/dl inginer, d.na/dl consilier etc.

  2. turnavitu Says:

    Da’ poti sa-ti porti mandria si pe sani ! De ce numai pe dos ?

  3. Elisa Says:

    anaAyana,cei care devin CINEVA,cum spui tu,nu cred ca-si propun neaparat asta,iar cei care-si propun sa devina CINEVA,nu vor ajunge.
    Presupunand ca nu esti(generic vorbind) inzestrat ,sau daruit ca sa iesi in evidenta pozitiv,in lumea ta, dar faci cu tot din-adinsul sa te remarci,se va vedea,nu??Oamenii nu pot fi pacaliti,iar daca unii pot fi pacaliti,aceia nu reprezinta targetul pentru care CINEVA-ul s-a straduit.Calitatea umana este uneori latenta…..

  4. Ovidiu Miron Says:

    Calea de mijloc nu e intotdeauna si cea mai recomandata 🙂 .

  5. isabellelorelai Says:

    O întorc imediat pe dos, dar mai întâi vreau să-ţi mulţumesc
    😀
    http://isabellelorelai.wordpress.com/2008/05/09/multumesc

  6. Andrei Monciu Says:

    dar veyi ca este riscul pe care l-am vazut la mai multi sa nu aiba nici minimul de orgoliu personal, sa se lase calcati in picioare si se apara cu ideea „nu sunt mandru” E o limita intre mandrie si minimul de „barbatie”

  7. ligia Says:

    Ana,
    Cred ca totusi exista inca multi oameni care ii dau crezare lui Freud. Oricum fascinant subiectul asta. Ce mi se pare extrem de interesant e modestia oamenilor cu adevarat mari. Simplitatea de care dau dovada si capacitatea de a vedea „ceva” in fiecare om, dincolo de aparente.
    Restul… e rest si se trateaza ca rest, nu?

  8. anaAyana Says:

    Manole,
    Până la urmă e aiurea să vezi oamenii că nu mai sunt oameni, ca şi cum ne-am transforma în altceva. Indiferent de profesii şi scopuri, dacă baza nu este asta, degeaba!

    Turnavitu,
    se poate purta şi la braţ, nu?

    Elisa,
    Calităţile trebuie lăsate la dospit. : )

    Isabela,
    Nu ai pentru ce!

    Ovidiu,
    Cred că depinde şi de circumstanţe, uneori sunt momente când trebuie să tăcem iar alteori trebuie să ne luptăm pentru un punct de vedere. Depinde ce apărărm.

    Andrei,
    Este nevoie, într-adevăr de un echilibru pentru că se poate trece uşor pe una dintre laturi.

    Ligia,
    Se spune că modestia adevărată vine de la un mare modest, noi pe cine am moştenit?

  9. Cristal Says:

    AnaAyana
    Coincidenta, bat-o vina! 😉 Chiar in seara am vazut cativa monstrii sacrii : Amza Pellea, Gh. Dinica, V. Rebengiuc, St. Iordache, M. Albulescu, Gh. Visu si Ivan Patzaichin. Au mostenit ei modestia de undeva! E o gena care circula si pe aceste taramuri. 😛

  10. oana Says:

    e greu cu mandria asta: unde se termina modestia si incepe umilinta? unde se termina mandria si incepe orgoliul?

    am vazut oameni care au pierdut din cauza orgoliului si, de asemenea, oameni care nu au reusit nimic din cauza capului prea plecat sau a fricii de a-si spune cuvantul.

    cred ca la mijloc ar fi asertivitatea (un termen la moda…). capacitatea de a spune clar si raspicat ceea ce crezi dar nu cu dorinta de a castiga o disputa ci de a rezolva problema. e mare lucru sa stii sa recunosti cand ai gresit, sa stii sa faci un compromis atunci cand e vorba de binele general. desi pe moment pare un esec personal, sunt convinsa ca pe termen lung vei avea de castigat. si, in acelasi timp, e mare lucru sa stii sa-ti sustii punctul de vedere dar nu cu pumnul in masa, privirea fioroasa si glasul rastit ci cu argumente.

    si acum, ca am terminat de dat sfaturi mustind de intelepciune, hai sa va zic ca-s o mototoala! de multe ori prefer sa nu intru in dispute, desi sunt convinsa ca am dreptate, doar ca sa-mi pastrez neatinsa my peace of mind. si iaca’sa sunt eu o tolomaca si o mototoala… 😦

  11. Barbosu Eugen Says:

    Oana, m-ai uimit cu termenul asta „asertivitate”

  12. oana Says:

    nu? abia asteptam un context sa-l folosesc! 😀

  13. mesterulmanole Says:

    Ana, stiu. am aflat de ceva vreme…

  14. isabellelorelai Says:

    Ană, ba am:
    S-AU STRÂNS TOŢI BANII PENTRU FLORENTINA!
    😀

  15. Euca Says:

    Mi nu mi se pare un mare pacat sa fii mandru de ceva: de familie, tara, rezultate, de tine la un moment dat, de viata ta; pana la urma si excesul de modestie dauneaza grav sinelui.
    Si tind sa cred ca modestia e apanajul oamenilor mediocri – vorba unuia cu IQ-ul peste medie – si cum toti fugim de mediocritate … Mandria inseamna oprimism, optimismul inseamna curaj, curajul inseamna vointa, vointa inseamna persuasiune. Din punctul meu de vedere, toate sunt niste calitati.
    Apropo, esti mandra de blogul tau ?
    :))

  16. Ovidiu Miron Says:

    Exagerarile nu fac bine, oricum am privi situatia 🙂 .

  17. Barbosu Eugen Says:

    @Euca:
    „Trei date importante in istoria Romaniei. Trei date uitate, de care cu greu unii dintre noi ne mai aducem aminte.
    * 10 mai 1866 – Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen intra in Bucuresti si depune juramantul in fata Parlamentului, fiind proclamat domnitor al Principatelor Romane, titulatura ce o va avea pana la 26 martie 1881, cand este proclamat Rege.” ce-o facut bine tata o dres fiu (sau o fi nepotu-so? cata incultura…), so who the f* cares ?
    „esti mandra de blogul tau ?” stiu ca ce ai spus aici a fost doar o gluma nevinovata avand legatura cu subiectul scarmanand problema modestiei, cu valente „porfund” filozofico-autoironice totusi, ca omu de geniu, dar tu Euca esti mandru de blogul tau ?aia ce-o zis cestiunea cu fuga de mediocritate nu cred ca s-o referit la toti in sensul de „tăţi”, mai degraba si-a balanganit aratatorul ‘nspre cele ca dansa, c zici ?
    iara persuasiunea nu mi se pare o calitate, vorba aia, „je faji tu, Mustafa ?- Uite, pesuasivesc pe necredinciosul asta batandu-l cu joarda la talpi sa ma creada ca Allah akbar!”
    @cristal l-o vazut pe Amza Pelea; si Amza Pelea s-o bucurat ca l-ai vazut ?

  18. cllod Says:

    Pe dos e rupta.
    Ce sa fac?
    🙂

  19. Cristal Says:

    Eugen
    mandria nu-mi acopera ochii, si mai privesc si in trecut.
    Il vad asa:
    „Nea Mărine, Nea Mărine
    I-a fost drag pe lumea asta
    Calul, puşca şi nevasta
    Vinul zaibăr, noaptea scurtă
    Omul bun, cu vorbă multă”
    Poate il „vezi” si tu acum, ca nu-i fi chiar atat de „mandru” sa nu vrei. 😆

  20. anaAyana Says:

    Cristal,
    Când vine vorba de oameni modeşti mă duc cu gândul la Pave Stratan, îl punem şi pe el pe listă deşi nu e monstru sacru? God, ce expresie horror pentru nişte oameni atât de nevinovaţi 😛

    Oana,
    Când ne ferim de dispute ne ferim şi de alte bătăi de cap, cred că până la urmă depinde şi de context. Pentru cele care contează cu adevărat nu te văd să nu te implici.

    Manole,
    Câteodată ne face bine să ne aducem aminte, asta am aflat eu (nu azi, evident) şi o spun şi altora.

    Eugen (Euca),
    Interesant lanţul calităţilor de care ziceai, cred că la un moment dat ar putea curge şi în sensul celălalt.
    Nu prea sunt mândră de blogul meu, mereu am senzaţia că trebuie schimbat ceva la el dar nu ştiu (încă) ce. Poate dacă aş avea mai mult timp… l-aş coafa puţin : )

    Ovidiu,
    Există şi excepţii?

    Eugen,
    Persuasiunea este o calitate doar atunci când este direcţionată pe ceva sănătos.

    cllod,
    Se poate coase pe viu cu nişte… răbdare?

  21. isabellelorelai Says:

    Ană, mă gândeam eu ieri, mai pe seară, că degeaba este omul deştept, citit şi alte alea. Dacă nu are şi un picuţ de „caracter”, n-am făcut nicio treabă.

  22. Barbosu Eugen Says:

    mi-am permis sa construiesc si eu niste fraze, FOARTE derivate din ce ai scris tu la subiect, sper sa nu mi-o iei in nume de rau, just trying to be funny and foolish drunk people by doing this:

    Poartă-ţi beutura cu folos!
    Posted on vineri, zi de post

    E ca şi cum te-ai îmbata pe-ntuneric şi ai fi mereu in trombă, fără să ştii dacă damigeana-ti e plina sau nu. Măcar de ar fi un experiment, dar realitatea stă altfel! Ce ne dă dreptul de a fi destepti dacă lăsăm la o parte alcoolemia cu care am fost înzestraţi?

    Propriile beri construiesc în permanenţă imagini despre felul în care suntem. Freud cand era beat considera că există trei mari tipuri de oameni: irezistibilul, invincibilul şi invizibilul (detalii La Taverna) dar de atunci marcile s-au schimbat mult. În afară de aceasta, puţini mai cad de acord comun cu el, ca-s morti.

  23. Barbosu Eugen Says:

    PS: morti de beti
    😛

  24. Euca Says:

    @Barbosu Eugen
    Daca nu-ti pasa, de ce comentezi ? Doar ca sa-mi arati cat de ironic poti fi despre un lucru ce nu te intereseaza?
    Si nu cred ca arat cu degetul spre persoana sa; ca nu facea parte din categoria oamenilor care vorbea doar ca sa se auda vorbind, ca apoi sa-si admire sclipirea de geniu in pauzele „publicitare”.
    Sincer, il admir pe turcul ala pentru indarjirea cu care credea ca doar Dumnezeul lui e cel MAI mare si ca restul ghiaurilor trebuiesc „corectati”. Si contextul istoric ii da voie sa foloseasca orice mijloc, inclusiv bataia la talpi.

    @anaAyana
    Asa e. Poate exista oricand un revers al „medaliei”; insa daca nu exista ?:)
    Si un picut ar trebui sa fii mandra; ca e munca ta. Totul e perfectibil, chiar si lipsa sentimentului de mandrie. 🙂

  25. Jamilla Says:

    Calea d emijloc, pt mine, este a merge printre coduri de norme si propriul tau eu, cu multiplele laturi. Ana, ti-am dus dorul! (eu am lipsit, nu tu)

  26. Barbosu Eugen Says:

    @Euca: „Daca nu-ti pasa, de ce comentezi ? Doar ca sa-mi arati cat de ironic poti fi despre un lucru ce nu te intereseaza?”
    e adevarat ca e vorba de ironie, dar ea iti graieste tie, honey; pui intrebari referitor la blogul altora, dara blogu’ tau e interesant de tresalta lumea-n sus de emotie; comentariile tale de mai sus despre „ai chiu” mi-au trezit relativul interes, dar cand iti vizitai pagina…stupoare! ai chiu-u’ nu-ti face cu ociu’ degeaba vrei tu sa-i tragi cu urechea; degetul ala ai grije cum il folosesti sa nu-l scrantesti, cum ai scrantit-o si cu omu’ de jeniu; un geniu ospatar, cruda-i soarta cu unii…
    „nu facea parte din categoria oamenilor care vorbea doar ca sa se auda vorbind” esti obsedat de pauzele publicitare, lasa cafeaua ca stimuleaza creierul da’ il stimuleaza prost, si treci pe vodka; cum sa nu vorbim, daca ne dai voie ?
    bloggerii de geniu, toti sunt sau fotbalisti, sau istorici sau religiosi; mai tipic ca asta numa pe vremea lu’ turcu ce facea comert cu marfa proasta si zicea ca-i „ţuţ” se mai intampla;
    cu bataia la talpi te-ncurcasi, era vorba de placere, nu de metoda; aluzia cu MAI este la fel de palida precum talpile necredinciosilor; ai chiu canci!

  27. Barbosu Eugen Says:

    un lucru tot e bun cu divergentele astea, ai asigurarea ca nu te ploconesti pe cap cu prieteni creatori de mana a treia

  28. anaAyana Says:

    Isabela,
    Unul e liantul şi restul sunt ingredientele : )

    Eugen,
    De ar auzi Freud ce spui despre el ţi-ar dedica o carte 😛

    Jamilla,
    Mai pleacă omul dar mai vine şi înapoi : ) – proverb adaptat

    Euca,
    Punînd totul sub semnul întrebării putem vedea toate faţetele problemei, cel puţin teoretic.
    Evident că este munca mea, acolo unde mă implic îmi place să dau ce e mai bun din mine. Dacă reuşesc sau nu este continuarea poveştii. Şi acum să spun celebra replică din Zbor deasupra unui cuib de cuci: Măcar am încercat!

  29. Barbosu Eugen Says:

    @Euca: „Mandria inseamna oprimism, optimismul inseamna curaj, curajul inseamna vointa, vointa inseamna persuasiune. Din punctul meu de vedere, toate sunt niste calitati.”

    de data asta nu te mai atac, ci doar ia sa incerc sa explicitez de ce nu mi-a placut persuasiunea: daca ar fi sa trasam o linie imaginara intre oamenii destepti (sa nu-i numim de geniu) si cei prosti (relativ la cei dintai), putem observa cu usurinta diferenta: oamenii destepti au ajuns la concluzia ca nimic nu-i batut in cuie si ei tot timpul pun realitatea, faptele, etc. sub semnul intrebarii; de aici nehotararea acestora, asta ca o prima etapa, si de aici rezulta mai apoi slabiciunea lor; pe de alta parte, prostii de obicei merg inainte fara sa intrebe prea mult, au mai multa siguranta in vorba, comportament si fiind mai hotarati sunt sigurat si mai puternici si prin asta sunt si persuasivi; cate cazuri de cretini ce au ajuns sa aiba femei destepte de neveste ar fi, asa, ca un exemplu?tot asteapta si asteapta si se intreba fata care o fi cel ales, pana vine alesul, scurmand pamantul in jur ca o bovina ce e, o vede, sare pe ea si spune „poate tu nu esti hotarata, dar eu sunt!”; de aia se explica si de ce lumea e condusa de tampiti: ei sunt foarte hotarati, puternici si la propriu dar si la figurat; omul destept sta nehotarat pana vine cretinul cel sigur pe el, sa il indrume; mandrie, optimism, curaj, vointa, persuasiune, toate sunt atributiile prostului

    Ana: „macar am incercat”
    fiecarui om ii place sa isi aleaga o lozinca pe care sa o contrazica in fapta; altfel de unde am mai avea caracterul duplicitar al omului?

  30. anaAyana Says:

    Eugen,
    Caracterul duplicitar? Suntem mereu liberi să alegem, când drumul se împarte în două şi stăm la răscruce nu mai putem spune că mergem înainte de aceea câteodată e bine să învăţăm din hotărârea celorlalţi şi să o aplicăm personalizat.

Ce crezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: