Eşti insipid, nu-mi place de tine!

by

apple.jpg

Fără gust poate fi o vestimentaţie prost aleasă, un fel de mâncare, o melodie, o glumă sau orice altceva care este incomplet… dintr-un singur punct de vedere: al celui care priveşte, ascultă, constată.

Nu ştiu dacă poate fi numit gust acea lipsă pentru că orice om are propria părere vizavi de orice pe lumea asta. De gustibus non disputandum, altfel zis, poate să-mi placă orice, este al meu şi mă personalizează, devin distinct prin el.

Când cineva sau ceva nu are gust pentru tine, pentru altul poate avea din plin deci poţi spune simplu că nu este compatibil cu ceea ce-ţi place ţie.

Pentru că reacţionăm instinctiv la dulce, amar, acru şi altele, avem uneori tendinţa să respingem sau să evităm oamenii care aleg una din aceste variante. Nu pot să-l înghit pe X! Cum au apărut aceste preferinţe non-culinare? De ce să nu respingem alegerea şi nu omul? Nu e chiar simplu!

Ehe, cum s-ar mai evita unele conflicte dacă am privi uneori aşa problemele!

Etichete: , , , ,

42 răspunsuri to “Eşti insipid, nu-mi place de tine!”

  1. anahoretus Says:

    Ana,
    Imi voi incepe comentariul afirmand ca nimeni nu este inspid. Fiecare om are ceva care il face sa fie special, care il face sa fie deosebit.

    In al doilea rand, cred ca ar trebui sa ne straduim sa vedem aceste caracteristici in toti oamenii, indiferent ca ne plac sau nu. „Placerile” si „gusturile” noastre sunt si vor fi intotdeauna relative si foarte inselatoare. Cunosc nenumarate cazuri de oameni care antipatizand pe unul si pe altul au ajuns in timp la concluzia ca cei pe care ii antipatizau era cu totul altfel de oameni.

    In al treilea rand, sa nu uitam ca oamenii mai sunt si ceea ce ii facem noi sa devina. Adica unii devin extrem de stranii pentru ca de multe ori prezenta noastra ii inhiba.

    Eu cam atat am avut de spus….

  2. anaAyana Says:

    Anahoretus,
    titlul meu este uşor ironic, nimeni nu afirmă asta vreodată dar comportamentul sau atitudinea unora spune făţiş acest lucru.

    Cum explici faptul că unul care ascultă manele urăşte un altul care ascultă rock? Fără să cunoască omul, îl judecă după gusturi. Poate el are o inimă mare sau e sufletist dar nimic nu mai contează dacă el ţine cu Steaua şi eu ţin cu Pandurii. Exemple aleatorii!

  3. GhitaB Says:

    „De ce să nu respingem alegerea şi nu omul?”

    În faţa Creatorului toţi oamenii au valoare. Dacă ar fi existat un singur om El tot ar fi fost gata să dea totul pentru a-i câstiga iubirea.

    Toţi suntem oameni… Nu sunt cu nimic mai bun decât alţii. Dacă văd ceva rău, trebuie să mă feresc de el… Dacă văd un om rău trebuie să-i ofer ceva mai bun.

  4. Laura Says:

    Ana, ai dreptate… Cam facem, ca si oameni, asocieri din astea haioase intr-un fel, stupide in altul, nejustificate de obicei. Cred ca nu e om care nu a facut vreodata o asemenea asociere. Cine e fara de pacat sa dea primul cu piatra. Ho! Nu in mine! Asocierile astea ar putea fi clasificate ca si o malarie… Daca intr-un grup o persoana nu accepta o alta, acea persoana va fi marginalizata de tot grupul. Se intampla des. Din pacate!

  5. anaAyana Says:

    Ghiţă,
    ar trebui să aibă valoare şi în faţa celorlalţi, numai că judecăm uneori după aparenţe

    Laura,
    cea mai haioasă asociere pe care am auzit-o în ultima vreme este una legată de cei care poartă aur, ştim bine cine poartă lanţuri dintr-alea de nu ştiu câte kilograme dar pentru un biet om cu un lănţişor nevinovat să fie încadrat într-o categorie mi se pare nedrept
    De altfel, toate categoriile astea nu ştiu cât sunt de corecte.

  6. Mithrandir Says:

    Am incercat tot timpul sa ma feresc de asemenea prejudecati. Cand primesc o melodie nu ma uit la autor ci la versuri si ton. Abia dupa ce o ascult decid daca ramane salvata sau o sterg definitiv. De asta am o colectie de manele si rock, muzica clasica si muzica moderna,…, pe acelasi hard.

    Incerc sa fac la fel si cu oamenii pe care-i vad. Sa-i ascult intai sa vad ce au de spus si apoi sa filtrez prin propriile-mi convingeri si idei. Nu de putine ori s-a intamplat ca cei pe care altfel i-as fi indepartat din cauza prejudecatilor sa-mi dovedeasca faptul ca aveam un principiu incomplet sau incorect.

  7. anaAyana Says:

    Mihai,
    Cam la fel procedez şi eu, adică, dacă nu ai răbdare să vezi ce are omul de zis sunt şanse să priveşti numai după aparenţe.

    Există însă o prejudecată pentru care cei care nu fac asta au o scuză: de ce să piardă timpul?

  8. Mithrandir Says:

    De ce sa piarda timpul cu ceva ce le-ar putea oferi chestii mai valoroase decat cele cateva minute de ascultare? Asta ma enerveaza la unii oameni: cum incepi sa le contrazici ideile spun ca se grabesc undeva si ca nu mai pot sta si gata, pleaca

  9. anaAyana Says:

    Păi da, răbdarea se învaţă.
    Pe de-altă parte mă mai gândesc oare cine are mai mult de câştigat: cineva care nu are răbdare să descopere sau altul care ia de-a gata ceva bun?

  10. oana Says:

    „De ce să nu respingem alegerea şi nu omul?”
    pentru ca poate alegerea aceea e facuta in concordanta cu personalitatea omului si poate spune multe despre aceea persoana.
    bineinteles ca ar putea sa fie doar o ciudatenie a omului si sa n-aiba mult de-a face cu caracterul lui…

  11. Mithrandir Says:

    Cred ca ambii castiga prea putin pentru a fi considerati castigatori per ansamblu.

  12. messenger3c Says:

    Interesant, pentru un exercitiu de logica, dar poate ca actionam asa cum suntem……

  13. anaAyana Says:

    Da, Oana, nu avem de unde să ştim până nu aprofundăm… ţinînd cont că toţi avem diverse fixaţii sau mici obsesii (unele temporare) putem fi uşor catalogaţi în funcţie de ele.

    Mihai,
    Spui un mare adevăr, cred că adevăratul căştig se vede în timp iar pentru asta e nevoie din nou de…ghici? Răbdare!

    messenger,
    acţionăm în funcţie de ceea ce ne atrage, ne interesează la un moment dat, că poate să se instaleze pe o perioadă mai lungă nebunia, deja e altceva..

  14. grandsoulthief Says:

    Cand spui nu imi place X de fapt faci o afirmatie la adresa STILULUI LUI X. Asa zisul stil X nu este inventat de X ci adoptat de X de la Y.
    Cred ca plecam de la o afirmatie gresita. NU cred ca 99% dintre oameni sunt originali (sau au ceva special – anahoretus), Cred insa ca singurul lucru pe care un individ il poate face este sa ALEAGA intre stilul cutare sau cutare de muzica/vestimentatie/viata. El poate fi criticat pentru aceste alegeri si chiar etichetat. Noi toti de fapt ne AUTO-ETICHETAM singuri. De cand suntem mici am fost invatati ca trebue sa ne definim, sa ne conturam personalitate cat mai clar, sa ne marcam teritoriul, sa ne aparam proprietatea. Vedeti, de la una ajungem la alta. Definirea personalitatii este strans legata de alegeri. Facem aceste alegeri incontinuu de cand ne stim, constienti sau inconstienti. Iar acestea sunt deci foarte importante pentru ca – in the end – sunt tot ce reprezentam – O SUMA DE ALEGERI.

  15. anaAyana Says:

    grandsoulthief,
    Ideea este că atunci când vezi ceva nu ai de unde să-i ştii istoria, de unde s-a inspirat. Este firesc să fie o sumă de alte legeri, ele ajung să ne definească şi să spună ceva despre noi la un moment dat.
    Nimeni nu poate imita sau împrumuta aşa multe de la alţii până într-acolo încât să-şi piardă stilul avut deja.
    Astfel, toate vin una peste alta şi în final o singură imagine.

  16. Mithrandir Says:

    Depinde de istoria persoanei. Eu am imprumutat multe din Tolkein si gandirea nipona simultan si m-am schimbat mult fata de clasa a 9-a. Dar a fost o chestie nasoala in a 10-a – 11-a.

  17. oana Says:

    asa-i, de multe ori nu mai stam sa aprofundam.
    eu recunosc ca fac asta de multe ori. si pornesc de la premisa ca oricum stiu destul de multi oameni, mie-mi ajung. la ce bun sa fac eforturi cu un om care din start nu-mi place?
    stiu ca nu-i frumos din partea mea dar nu promit sa nu mai fac!

  18. grandsoulthief Says:

    Nici nu am spus ca am stii de unde vine o anumita idee/stil. Noi o preluam instictiv (mimetic). Ne-o insusim natural. Asa crestem, ne dezvoltam, un pic cate un pic … Si incet incet, incepem sa devenim un bulgare de zapada cu personalitate. Cand devenim constienti ca suntem cineva, suntem deja maturi si ne aparam inconstient „eul” capatat in timp. Nici unul dintre noi nu mai stie in totalitate de unde si-a „imprumutat” ideile (aici ma refer inclusiv la parinti de la care imprumutam nu numai idei ci si gesturi, ticuri, temperament, etc.) dar stim cu siguranta ca ne reprezinta, ca sunt parte din noi, ca sunt NOI/EU/TU.

  19. Dani Mocanu Says:

    Nu stiu cum e la voi la oameni, dar noi marmotele cochetam demult cu extirparea rasei umane tocmai din motivul insipiditatii voastre relative. Va strangeti in grupuri pe motive prost stabilite si ii declarati pe ceilalti nuli din punct de vedere uman. Avet irabdare sa-i ascultati doar pe cei asemenea voua, iar cand ii bagati in seama pe restul e pentru ca vreti ceva de la ei. Noi in schimb… mancam aceleasi ierburi, impachetam aceeasi ciocolata si facem masaj la vaci indiferent de rasa. De aici superioritatea noastra.

  20. anaAyana Says:

    Mihai,
    te referi la faptul că după ce ai împrumutat a fost o schimbare sau?

    Oana,
    cred că i se întâmplă oricui, depinde şi de starea de spirit, dacă de exemplu ai alte probleme pe cap e logic să nu ai timp să asculţi ce spun unii şi alţii

    Grandsoul,
    practic e greu să devii bulgăre fără să te rostogoleşti prin zăpadă. Că una e de la şes iar alta de la munte e altceva. Mi-a plăcut comparaţia ta şi mi-am permis să o dezvolt.

    Dani,
    marmotele sunt drăguţe între ele pentru că nu au interese diferite, sunt unite, aşa se explică discrepanţa de comportament dintre ele şi oameni 😛

  21. anahoretus Says:

    Marmotele sunt mereu vulgare 🙂 Ce ma amuza cel mai mult este impostura in care traiesc: lapte si vaci alpine in … Germania 🙂 Iluzia elvetiana a lui laissez faire, laissez passer ma face sa ma distrez mereu…

  22. waszlaw Says:

    poate stii, sunt marxist, asta spune tot 🙂

  23. anahoretus Says:

    stangistii sunt cei mai tari baieti 🙂 corectitudinea politica si dreptul la opinie…. rad cu lacrimi 🙂

  24. waszlaw Says:

    stii ce e ciudat, daca dau click pe numele anahoretus ma duce la adminu’ meu… o fi de la mine sau nu…oricum e ciudat

  25. waszlaw Says:

    si apoi ma gandesc ca ai pus link de la adminu’ tau ceea ce ma duce la adminu’ meu…altfel am zis marxism nu comunism si aici e o diferenta

  26. anahoretus Says:

    anahoretus e inchis pentru moment. e under construction. pentru un doctorand in istorie, cred ca stiu care este diferenta intre cele doua, nu crezi? 🙂

  27. waszlaw Says:

    aaa,pai nu stiam… toata stima si spor

  28. dadatroll Says:

    Nici mie de tine.

  29. anaAyana Says:

    anahoretus,
    de unde ştii tu cum sunt marmotele?
    p.s. scoate odată de sub construcţie blogul, ce-i faci? Îl vopseşti? 😛

  30. isuciu Says:

    Cui te adresezi ? Sau e cu autoservire ?

  31. anaAyana Says:

    Nu e cu autoservire 🙂 Remarca din titlul este de fapt încercarea mea de a cuprinde articolul şi ideile din el.
    Thanks for passing by, I`ve been missing you 😛

  32. ullise Says:

    so emoooooooooooooooooo :))))))) foarte slaaaaaaaab 🙂

  33. Anahoretus Says:

    Ana,
    Stiu cum sunt marmotele pentru ca Jim Morrison pot si eu sa spun: I am the Leasard King, I can do anything! 🙂

    Referitor la site, nu il vopsesc, il periez 🙂

  34. anaAyana Says:

    Ulise, de unde până unde? 😀 Nu primim oamenii care nu ştiu să-şi argumenteze părerile!

    Anahoretus,
    Am inteles, deci ori e ca un leu în cuşcă ori e un tigru care urmează să iasă din captivitate.

  35. Dani quess who Says:

    Haideti popor iubitor de marxisti si de istorici.. stiu ca sunteti invidiosi pe stilul nostru de marmote. Avem un sistem social de stanga care functioneaza, spre deosebire de incercarile voastre esuate. HAHAHA

  36. anaAyana Says:

    Dani,
    Este o organizaţie secretă a marmotelor sau numai cea de prin reclame? Altfel e inofensivă 😀

  37. Anodos Says:

    Problema nu e bine pusa.

    Important este sa ti se ofere cat mai multe posibilitati de alegere.

    Daca cineva alege sa se imbrace intr-un anumit fel, altcineva este la fel de indreptatit sa aleaga sa nu-i placa. Dar ce sa se faca acest altcineva daca ceea ce nu-i place ii este bagat pe gat, daca este nevoit sa-l vada tot timpul pe acel cineva, daca nu are pur si simplu posibilitatea de a alege sa nu-l mai vada ?!

    Daca tu esti liber sa te-mbraci cum vrei, celalalt ar trebui sa fie la fel de liber sa nu te vada…

  38. anaAyana Says:

    Anodos,
    Să-nţeleg că ai pe cineva prin zonă pe care eşti nevoit să-l suporţi 😀 Eh, dar ce vorbesc eu… unde nu există un astfel de specimen?
    Se pare că până la umră e şi o chestiune de adaptare nu numai de alegere.

  39. Drugwash Says:

    Libertăţile nu sînt niciodată depline. De aceea se naşte ideea de antipatie: fiindcă nu putem alege să evităm ceva sau pe cineva anume dacă din varii motive nu ne este pe plac.

    Iar acele varii motive de multe ori nici nu e nevoie să fie aprofundate sau disecate, dacă luăm în considerare experienţele proprii anterioare.

    Pînă la urmă, cred că avem dreptul la opinia proprie: putem antipatiza omul pur-şi-simplu, instantaneu, ca o chestie chimică (sau mai presus de asta), la fel cum putem iubi pe cineva la prima vedere.

    Forţînd împreună elemente incompatible se poate chiar da naştere unor tragedii.

  40. anaAyana Says:

    Dragoş, aşa cum libertatea nu este deplină putem spune că nici gustul nu este. Adică, pot fi cazuri în care totul să se transforme şi ceva ce nu plăcea să devină interesant.

  41. fabeto cel mic.fabeto show Says:

    Dap asa!
    „ceva ce nu tiar placea”

    … ar fi sa zicem codita unui mar.unul apetisant.ca cel din imaginea atasata articolului.Pe care candva ti-l voi „impumuta”.Ca schelet doar!.Si totusi ai remarcat vreodata? Ana care de cand eram mic stiam ca avea mere,,, ca… gustul coditei unui mar e mult mai intens decat insasi gustul marului?..

    ai avut vreodata rabdarea de a musca dintr-o codita?….

    „Păi da, răbdarea se învaţă” AnaAyana

  42. anaAyana Says:

    Amuzant dialogul dintre mine şi tine când eu nu sunt acolo. 😀
    Nu am gustat din codiţă dar am gustat sâmburii. Tu? Şi cel mai mult îmi plac cei de la gutui. (de când am aflat că nu sunt tocmai sănătoşi i-am lăsat)
    Mărul din imagine ar fi avut gust mai bun dacă era roşu, dar poate el în realitate era galben, nu se ştie…

Ce crezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: