Gândurile unui tânăr îndrăgostit

by

couple.jpg

Sinceritatea nu poate fi niciodată absolută.

Cunoaşterea în iubire e regizată într-o artă-dramă.

Descrierile detaliate pot să îngreuneze.

Fugi de victimizarea ta sau a celuilalt. Numai masochiştii ştiu să-şi resuscite stima de sine prin culpabilizare.

Suntem animale simbolice, deci pentru a iubi îţi trebuie îmaginaţie.

Aminteşte-ţi că tainele inimii ne sunt necunoscute în măsura în care suntem înglodaţi în patimi.

Adevărul restituit în integritate poate dărâma.

Scrisorile tale nu înseamnă poate nimic pe lângă dorinţele ei nemărturisite.

Încrederea, nu abuzul, ne transformă.

În absolut, tu nu ai nimic de pierdut. Poate că ea în schimb, poate pierde mai mult, de aceea paşii ei cântăresc mai mult decât ai tăi.

Nimic din ceea ce este cu adevărat dăruire nu se pierde.

Menajează distanţa, nu invada, unge cu balsam vorba, învaţă arta discreţiei şi geniul alegoric.

Teme-te de idolatria afectivă. Lasă loc de respiraţie pentru toată lumea, fii transparent, nu posesiv.

Fii distinct chiar dacă nu excentric, fii răbdător. Răbdarea ştie când să se retragă, exact cum face Marea.

Fără încredere în celălalt, iubirea piere.

Nu poţi cere reciprocitate, iubeşte fără să răneşti şi fără să te strici.

Nu îţi pierde minţile, dă un sens afecţiunii! Un suflet este o comoară necunoscută.

Iartă neputinţele şi iubeşte frumosul!

p.s. Autorul celor mai de sus a dorit să rămână anonim iar eu am vrut să le postez pentru că mi s-au părut foarte bune ca să nu fie citite şi de alţii! Va urma şi partea a doua!

Am modificat titlul iniţial (Poruncile unui tânăr îndrăgostit) pentru că genera confuzii.

Etichete: , , , , , ,

14 răspunsuri to “Gândurile unui tânăr îndrăgostit”

  1. done8989 Says:

    Mulţumim pentru ele, dar sunt de părere că dacă un îndrăgostit ar urma nişte paşi anume s-ar pierde tot farmecul.

  2. anaayana Says:

    Dan,
    Nu sunt pasii pe care trebuie sa-i urmeze un indragostit, poate ca ar fi trebuit sa specific asta in topic.

    Sunt întrebările care se nasc în cel care începe să iubească şi răspunsurile lui de pe parcurs. De multe ori iubirea se lupta cu ratiunea, acolo sunt niste crâmpeie de sentimente.

  3. Ionut Biliuta Says:

    randurile de mai sus s-au nascut dintr-o framantare interioara a unui om nedeprins sa iubeasca. pornind de la versetele Evangheliei, personajul care le-a creat a incercat sa schiteze cateva precepte legate de ceea ce simtea – si simte – in acele momente. sunt doar ganduri, franturi de memorie, linii de urmat, cuvinte care trebuiau spuse ei si nu au fost spuse niciodata.

    cuvintele pe care le-ati citit sunt si o confesiune a valorilor pentru care autorul sta. pentru totul sau nimic, pentru desavarsire sau damnare! tertium non datur… autorul nu poate spera decat ca experienta ultima descrisa in spatele lor sa vorbeasca mai mult despre o idee decat despre el, mai mult despre o flacara ce arde, decat despre un sentiment atat de bagatelizat.

  4. done8989 Says:

    tu ai spus în titlu „porunci”, eu am spus „paşi” ….
    mi-am dat seama că sunt crâmpeie de sentimente ….
    în mare parte are dreptate, dar nu este la toţi la fel ….

  5. anaayana Says:

    dan,
    Nici nu are cum sa fie la fel la toti, am dat zoom intr-un singur loc. O sa vin cu o continuare, textul era lung si erau multe idei frumoase in el pe care am incercat sa le scot in evidenta punandu-le una cate una si nu la gramada.

    Ionut,
    multumesc pentru ajutor 😉

  6. Adrian Says:

    Cand iubesti nu esti constient de cele nu stiu cate porunci. Iubesti pur si simplu, indeplinesti poruncile fara sa constientizezi. Traiesti prin persoana iubita, respiri aerul ei, vorbesti cu vorbele ei si gandesti la nemurire si la eternitatea iubirii…
    Daca ai constientizat ce trebuie sa faci….si enumeri porunci….ai incetat sa iubesti.
    Eu asa cred ca e….

  7. anaayana Says:

    Adrian,
    am modificat titlul, era oarecum fortat si chiar daca am vrut sa-l las in original se pare ca este interpretat altfel fata de cum vroia el sa fie.

  8. C.T.Daniel Says:

    Cred ca ar fi mai potrivit
    Increderea transforma dar si abuzul, in directii diferite bineinteles
    De ce nu poti cere reciprocitate? Daca nu este reciprocitate cat crezi ca vor merge lucrurile?

  9. done8989 Says:

    am înţeles până la urmă ce vroiai să spui cu „poruncile” …. erau porincile lui adresate lui însuşi …

    @C.T.Daniel
    păi ar fi mai multe motive pentru care nu poţi cere….
    Dacă iubeşti cu adevărat nu ar trebuii să conteze prea mult dacă există reciprocitate.
    În momentul în care ceri acest lucru poţi să te alegi cu o dragoste falsă, mincinoasă … menită doar să îţi facă ţie pe plac.
    Iubirea celuilalt trebuie să vină de la sine nu trebuie să fie consecinţa faptului că tu iubeşti.

    P.S. Dacă spun tâmpenii o fac involuntar, asta cred eu în momentul în care e zic. Dacă îmi schimb părerea pe parcurs …. asta e ….

  10. impresiiblonde Says:

    Mda, chestiile astea erau valabile pentru mine acum vreo 10 ani, cand eram capabila de a dezvolta obsesii… 🙂 . Intre timp am imbatranit muuult la minte, si vad lucrurile cu totul altfel.

  11. anaayana Says:

    Daniel,
    Referitor la reciprocitate ideea cred că era în sensul de a nu cere cuiva iubire doar dacă tu iubeşti, reciprocitatea vine de la sine, dacă există!

    Dan,
    Într-adevăr, iubirea adevărată nu cere nimic în schimb pentru că iubire înseamnă dăruire şi nu să aştepţi să primeşti ceva în schimb.
    Nu spui tâmpenii, am reuşit până la urmă să vorbim pe aceeaşi limbă 😉

    impresiiblonde,
    Nu ştiu cum trecem la etape aşa diferite între ele dar interesant este că se întâmplă, oare ce anume determină asta? Experienţa, dezamăgirile, faptul că obosim să credem în ceva ce este greu de atins? Sau pur şi simplu asta înseamnă să te maturizezi…

  12. Andreea Says:

    in momentul in care ranile din trecut sunt prea mari…increderea poate fi pusa usor sub semnul intrebarii…
    indiferent cat de profunde ar fi sentimentele, increderea… si culmea, reciproce… daca intervin persoane apropiate care iti aduc aminte de trecut si fac o banala comparatie, totul se duce pe apa sambetei…apar mici conflicte care iau amploare si te trezesti intr-o dimineata cu un gol imens…cu intrebari fara raspuns…
    de ce? ….pentru ca pur si simplu se poate
    cat de greu e sa pui o viata in doi pe picioare….si cat de usor e sa distrugem

  13. anaayana Says:

    Andreea,
    într-adevăr, a construi înseamnă mult mai mult decât încredere, voinţă sau comunicare şi pentru a distruge nu este nevoie decât de puţin… totuşi, dacă suntem legaţi de trecut mai mult decât ar trebui (atunci când el nu ne lasă să mergem înainte) e bine să ne revizuim totul

  14. marisssa Says:

    dupa parerea mea… cred ca e prea mult sa zici” pasii urmati de un indragostit”..
    iubirea e diferita si fiecare om o face diferit deci.. e eronata ideea de „asa se face”

Ce crezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: