Ceva ne apropie unii de alţii

by

foottenders_photo_six_feet_on_grass_ymr4.jpg

Fie că ne dăm seama sau nu, atunci când cineva sau ceva ne place, conţine câteva (sau mai multe) din căutările pe care le avem. Uite aşa suntem atraşi spre o direcţie şi nu spre alta, aşa facem alegeri, respingem sau ignorăm.

Oamenii cu aceleaşi preocupări, gusturi, interse, păreri se caută unii pe alţii. Mai rar o să vezi cum contrariile se atrag. În acele situaţii probabil că funţionează complementaritatea. Se ştie dintotdeauna că unde sunt mai mulţi, puterea creşte. Sprijinind aceleaşi principii, doresc pe undeva să construiască ceva solid care să le demonstreze că au avut dreptate, că au ales bine, că nu s-au înşelat.

În ultima vreme am văzut că ceea ce îi uneşte pe mulţi dintre oameni este dorinţa de posesiuni. Cum aici „a avea” diferă de la om la om, ne dorim pe rând: bani, case, prieteni, relaţii, distracţie. Asta am văzut la mulţi dar nu mă impresionează! Câţi sunt fericiţi fiind aşa, avînd toate astea?

De fapt, am putea spune că ne apropie cu totul şi cu totul altceva? În spatele dorinţei de a avea se afla temerile. Cele mai multe pe care le-am văzut până acum: teama de a rămâne singur, teama de a nu rata cumva fiecare clipă a vieţii şi de a nu o trăi la maximum, teama de a nu greşi, teama de a nu se face de râs, teama ca nu cumva să ajungă la capătul vieţii şi să vadă că nu a realizat nimic. Exagerez? Nu spun decât ce văd.

Care din toate aceste frici este reală şi pentru care merită să-ţi faci griji? Oare dacă mai mulţi oameni luptă împotriva acestora pică ceva? Nu putem şti cu siguranţă dar un lucru este cert: ceva ne apropie şi ne face să ne căutăm unii pe alţii!

Când o să vedem că de fapt oamenii pot face mai multe împreună nu doar pe bisericuţe sau grupuri îndreptate unul împotriva altuia, o să ne dăm seama şi de faptul că putem construi unii în alţii omul care tinde spre perfecţiune. Prieteniile adevărate, sentimentele curate şi dăruirea ne apropie de ceea ce ar trebui de fapt să fie omul: bine, adevăr, frumos.

 

Etichete: , , , , ,

11 răspunsuri to “Ceva ne apropie unii de alţii”

  1. Stelian-Mihai Grădinariu Says:

    Oamenii cu aceleaşi preocupări, gusturi, interse, păreri se caută unii pe alţii. Mai rar o să vezi cum contrariile se atrag.

    Felicitări pentru demitizare. 😉 De mult credeam şi eu acelaşi lucru.

  2. anaayana Says:

    -> Mihai
    E ca şi cum s-ar atrage polii a doi magneţi, nu? 😀

  3. Pachetul de atenţie + Stropi de emoţie [15 dec. 2007] « Teologie pentru azi Says:

    […] beneficia în Bucureşti de tradiţii, colinde şi obiceiuri româneşti…în prezentare live!/Ne apropie prietenia, adevărul, dăruirea…Ne apropie atenţia elegantă…farmecul personal, […]

  4. anaayana Says:

    O altă surpriză plăcută! Mereu am apreciat felul în care cineva ştie să surprindă plăcut şi să te facă să trăieşti noi stări de spirit! De bucurie, evident!

  5. psiheea Says:

    imi place ce ai scris aici! cum zicea cineva acum ceva timp, „dragostea e lectia pe care trebuie sa o invatam toata viata”.

  6. anaayana Says:

    -> psiheea
    Hehe, îmi place acel citat 😀 De ce îmi sună aşa de cunoscut? 😀
    Te mai aştept!

  7. Stelian-Mihai Grădinariu Says:

    off-topic: Sper că ştii de leapşa mea, care te îndeamnă să îţi scrii o scrisoare de dragoste.

  8. Florin Says:

    Dincolo de definitia din dictionar, prietenia trebuie inteleasa ca o treapta deosebit de importanta ,undeva intre dragoste, intelegere si comunicare.

    Orice notiune trebuie aplicata la fapte de viata pentru a avea un sens, altfel ea ramane doar un cuvant gol, lipsit de continut. Este foarte probabil ca pentru fiecare individ „prietenia”, ca termen general, sa simbolizeze altceva.

    Sigur ca notiunea este inteleasa diferit, in functie de varsta, de preocupari, de ocupatii, pentru ca daca am fi cu totii egali, am nega individualitatea care ne defineste ca specie. Dar totdeauna adevarata prietenie este cea verificata de timp.

  9. anaayana Says:

    -> Mihai
    Nu stiu daca pot completa, nu m-am gandit la varianta asta niciodata

    -> Florin
    într-adevăr, fiecare percepe cum vede el şi acordă prioritate numai acelor lucruri care-l interesează.
    Timpul va vorbi în continuare, până acum a vorbit frumos 😉
    Te mai astept! Imi place ce mi-ai scris!

  10. Danutz Says:

    🙂

  11. Lia Stelea Says:

    Cred ca ai mare dreptate cu temerile… Desi lumea de astazi este mult mai sigura, mai pasnica si mai confortabila decat cea de acum cateva sute de ani, raman temerile.

    Noua ne e acum prea greu sa ne imaginam in ce lume se traia pe atunci. Violenta (dau tatarii!), paduchi, constructii rudimentare ce luau foc la orice traznet, dictatura invataturilor traditionale..

    Avem tot ce ne trebuie, libertate, puteri magice prin intermediul tehnologiei. Suntem intr-un locsor bun. Numai ca trebuie sa ne dam seama…

Ce crezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: