Din ce în ce mai multe instituţii apelează la camerele video pentru a monitoriza cele 99 procente de transpiraţie ale angajaţilor: munca. Restul de 1%, adică inspiraţia, vine probabil înainte să stea Big Brother cu ochii pe tine.
Pe lângă angajaţi, intră-n vizor şi cei cu care interacţionează. De la nevoia de securitate până la control, pasul este destul de mic. În fond, informaţia este puterea, mai ales acolo unde raportul este subunitar.
Pentru că am trecut printr-o astfel de experienţă pot spune că este neplăcută la început, când eşti obişnuit să te comporţi liber, să te mai uiţi pe tavan sau pur şi simplu să munceşti relaxat. Bineînţeles, toate cu scopul de a avea un randament mai bun.
Brian Tracy, un celebru om de afaceri american, spunea că atunci când munceşti trebuie să te comporţi ca şi cum şeful tău stă în permanenţă lângă tine. Dacă există ceva pe care nu l-ai face când superiorii tăi sunt în preajmă (pentru cine are), înseamnă că este pierdere de timp sau interes personal.
Nu ştiu ce spun cercetările din acest domeniu, ele oricum rivalizează cu fluctuaţiile de la bursă, dar trebuie să existe un sâmbure de adevăr. În timp ce unii oameni nu pot lucra decât sub anumite condiţii (fără gălăgie, întreruperi, presiune, etc.), alţii se adaptează din mers, vrînd-nevrînd.
Oare am deveni un popor mai harnic dacă am avea mai mulţi ochi care ne privesc atunci când suntem la datorie? Mă gândesc la străzile veşnic în construcţie, proiectele amânate din cauza lipsei de timp, ocupaţiile paralele ş.a.
Etichete încordare, camere video, efortul, inspiraţia, munca, relaxare, stres, supraveghere
miercuri, 3 septembrie 2008 la 7:27 am
Nu conteaza cat timp muncesti! Conteaza randamentul.
, avea necesitati fiziologice (mergea la WC), colegii o urmareau si se uitau pe birou 
, sa vada ce munceste…. coli scrise si apoi sterse… Vorba de la evenimentele din 89: “Mircea! fa-te ca muncesti!”
La un fost loc de munca, acu’ vreo 12 ani in urma, cand nu erau camere de filmat, o colega scria tot timpul. Cand intrai la ea in birou, ea scria! Toata lumea se mira ce are asa mult de facut, ca nu se opreste… Scria pe aceeasi coala de hartie si apoi stergea. Era si ea om
miercuri, 3 septembrie 2008 la 8:05 am
nu stiu altii cum sunt, dar la mine lucrul implica mai mult creativitate. Chiar trebuie sa ma gandesc despre ce sa scriu si sa vin cu idei noi etc.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 8:45 am
“Oare am deveni un popor mai harnic dacă am avea mai mulţi ochi care ne privesc atunci când suntem la datorie?”
Cangrena-i sus, nu la picioarele tale. La figurat grohaind si legat de cele de mai sus, natiurlih.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 11:54 am
In mod sigur o astfel de metoda inseamna o problema de management. Nu vad cum o motivatie exterioara de acest gen ar creste randamentul angajatilor pentru ca poti sa muncesti 12 ore sau 4-5 ore si sa ai acelasi randament, conteaza motivatia ta. Asa ca pe mine ma lasa rece chestiile astea, la cat suntem de inventivi pot sa puna camere peste tot, daca vrei sa pierzi timpul, tot vei reusi. Ideea e ca un bun manager trebui sa stimuleze angajatii nu-i sa-i constranga sa munceasca… Ei de asta vin la munca sa munceasca, e evident, dar facand niste activitati monotone care uneori nu implica creativitate sunt necesare metode de motivare si stimulare a activitatii. Un sistem de bonusuri, team-building, alte tipuri de incentives, etc… ceva care sa arate ca managerul intelege si el ca uneori e nevoie si de altceva… Cand tu arati ca vrei sa constragi angajatul, efectul e de multe ori advers. Mai e si problema de intimitate. Aici nu e nimic de dezbatut daca toate astea se fac cu stirea angajatului. Mai grav e sa se faca fara sa stie.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 11:57 am
a spy. there is…: http://blog.petwisemarket.com/wp-content/uploads/2007/09/blackcat-734018.jpg
miercuri, 3 septembrie 2008 la 1:23 pm
Sunt în Arad momentan şi mă mir de proiectele care se fac şi că merg destul de repede în renovarea străzilor, trotuarelor … etc
Însă, privitor la acest subiect, cred că, cel puţin noi ca şi creştini trebuie să începem să facem lucrurile ca pentru Dumnezeu, cred că societatea ar deveni mai bună dacă macar noi ne-am face partea, nu zic că unii nu şi-o fac dar dacă suntem sinceri cu noi, am recunoaşte că foarte mulţi le fac … pentru că trebuie făcute – şi aceasta nu este o atitudine corectă.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 3:11 pm
Andrei, lasa-l pe Falca (primaru) la halca. Mi-s din Arad. Tot anu or stat cu burdihanu la soare, amu la alegeri or inceput sa demareze lucrari. Ce vezi tu e inertia. Peste cateva luni, pacea s-o asterne peste ele, fiice nesatule de…p’boltar.
Cand repara, folosesc materiale naspa. In fiecare an sa o ia de la capat. Banii comunitatii ajung la ei, prin firme-atunci cand nu iau comisioane nesimtit de mari, si nu au firme sub acoperire, le iau pe amandoua, cu gurile deschise. Ca puii flamanzi de randunica.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 5:07 pm
Radu,
Dacă te faci că munceşti o să ajungi chiar să crezi că munceşti : )
E şi asta o metodă. Randamentul oricum ţine de puterile fiecăruia şi mai ales de interese. Depinde pentru cine sau ce munceşti.
Andrei,
Creativitate în permanenţă? Sună destul de interesant.
Daniel,
Se pare că bonusurile şi motivaţiile nu prea sunt pe primul plan. Cel mai bun caz e cel cu target foarte înalt şi promisiuni pe măsură. Adică, unii şefi stabilesc nişte ţinte atât de înalte şi promit ca recompensă maşini, excursii ş.a. Care sunt şansele să fie atinse?
Andrei,
Se fac dar nu ştiu din ce cauză se strică aşa repede.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 5:40 pm
daca angajatii nu dovedesc ca se poate avea incredere in ei? de ce sa instalezi camere de supraveghere daca ai sti ca nu-ti folosesc la nimic?sunt destui care fac zeci de pauze pentru fumat , altii fura sau trag chiulul ,camerele sunt pentru ei nu pentru cei care muncesc. la urma urmei un manager trebuie sa stie sa-si protejeze afacerea iar in unele cazuri este necesar sa-ti supraveghezi angajatii.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 6:21 pm
Păi da, nimănui nu-i convine să-i fie irosite investiţiile. Mai mici sau mai mari. Citeam recent că România este pe ultimele locuri în ceea ce priveşte training-ul angajaţilor.
Se gândesc probabil că după ce-i înveţi şi-i faci mai buni, pleacă în altă parte şi au pretenţii mai mari.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 7:03 pm
Un angajat supravegheat este un angajat stresat
miercuri, 3 septembrie 2008 la 7:12 pm
La inceput ar fi eficient. Dar romanul sigur ar gasi el ceva sa fenteze ochiul magic. Suntem campioni la smecherii si smecherit.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 7:31 pm
da , suntem campioni la asa ceva , ne-am facut de ras prin toata europa cu smecheriile noastre. nu ne place munca , ne place sa furam si sa lenevim . si o mai spunem si cu mandrie bogdan?
miercuri, 3 septembrie 2008 la 7:55 pm
Poate mai sunt şi alţii dar nu i-au prins până acum. Ideea este că nu asta ar trebui să ne motiveze. Efortul este pe măsura recompenselor.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 8:16 pm
recompensele pe masura eforturilor mai bine zis.
miercuri, 3 septembrie 2008 la 11:05 pm
Mărie, articolu “pentru ce am divortat”, vine mai incolo.
joi, 4 septembrie 2008 la 3:14 am
… Şi cîte-o să mai vezi, Ană…
Problema e că ideile “moderne” de management care justifică sistemele de urmărire (control acces / audio – video / voice – data logging) se bazează pe studii statistice. Iar informaţiile statistice, pe lîngă faptul că pot fi manipulate prin varii metode, exclud din calcul individualitatea umană. De aici şi conflictul, nu ne simţim grozav cînd sîntem de-personalizaţi.
Altfel, problematica e vastă.
joi, 4 septembrie 2008 la 8:40 am
@Ana, e nevoie fiindca blogul nu merge singur, trebuie sa vad ce se cauta si ce nu
joi, 4 septembrie 2008 la 11:09 am
Cred ca oamenii au nevoie de pauze, la fiecare ora, altfel se instaleaza oboseala. Important este ca intre pauze persoana care lucreaza sa se concentreze.
joi, 4 septembrie 2008 la 12:36 pm
ei, as! gasim noi ceva, si oricum, nu ne deranjeaza!
ai vazut vreun constructor deranjat, ca-i monitorizeaza populatia, “vrednicia”???
la asa mod de lucru, asa si sefi..pentru ca bine spui, de la securitate pana la control, e pasul mic! Unii dintre ei, nici nu stiu ce aia securitate, asa ca pasul e facut direct! Camere de luat vederi le mai trebuie…!
joi, 4 septembrie 2008 la 6:46 pm
barbosu
un baiat ca tine sau ce esti tu care sta toata ziua in fata calc si incearca sa dea replici interesante,altceva nu gaseai si tu de povestit
joi, 4 septembrie 2008 la 7:35 pm
Eu cred ca ma lipsesc de un “big brother” care sa fie mereu cu ochii pe mine. Oricum sunt destui ochi car ene supravecheaza fara sa fie platiti, rugati, doriti.
joi, 4 septembrie 2008 la 8:32 pm
Mărie…am fost angajat si la urma sef. La mine-n grota. Io faceam 60 de milioane/luna, si singurul angajat, trudea de dimineata pana seara pentru firma me’ si lua 5. C-asa-i sistemu.
Considerand ca muncesti la sefu-to-ti intre, ca o minunata roaba a inteligentei ce te pandeste, si faci 15 melioane de lei lunar, ceea ce deja-ti cere sa fii campioana la replici neinteresante, in cate zeci de ani estem tu in stare sa-ti iei bordei la oras, sa nu mai trebuiasca s-o sorbi pe furis, ci intre patru pereti proprietate personala? Provocarea sta in fata-ti, zvonitu-s-ar ca ti-ar sopti gales: gandeste. Nu ar pune ele gura la leneveala, nici sa le traznesti cu ceva peste.
Calare peste topic: auzit-am de-o teorie craioveana ba, distribuind caractere oamenilor dupa numele ce il poarta: maica-mea tot Mărie o cheama, si sa fiu al dreaq daca-i mai putin geniala ca tine. Ziceam ca iau azi o pauza la “pierdut timpul in fata calculatorului”, da’ poti, cand ele, numa ce ai scos-o si deja iara ganguresc a “mai!” ?
joi, 4 septembrie 2008 la 8:35 pm
A, da, si tu vrei povesti: o fost odata cam strambata si cracanata, una de-i zicea…te tin in suspans, continuarea data viitoare.
joi, 4 septembrie 2008 la 8:41 pm
exact cum spuneam, replici interesante. si cam atat .nu cred ca dau 2 bani pe ce scrii tu acolo si nici macar nu prea am facut efortul sa citesc. pari un fel de caricatura pe ecranul meu
joi, 4 septembrie 2008 la 9:14 pm
Idei desprinse din Mărie:
-replici interesante, da nu le-o citit
-nu prea. nu prea ce? io nu i-am propus sa…
-cititul se face cu efort (bine ca ganditul nu)
joi, 4 septembrie 2008 la 9:22 pm
Da, si-n caricatura: ce parte anatomica mi-ai vazut-o (atentie, paranteza te poate tresari din visare) superdimensionata? La imaginatie vaz ca te-apleci cu sarg.
joi, 4 septembrie 2008 la 9:36 pm
cu nr tau de angajati la care te raportezi nu esti nici la unghia de la degetul mic ptr mine ,cand o sa ai peste 80 de angajati poate o sa-ti dai seama de ce sunt necesare si camerele de supraveghere. parca asta era subiectul nu mizeriile pe care le scrii tu acolo.
joi, 4 septembrie 2008 la 10:08 pm
<>
(Link, iMsg, Reply)
By Hasu No Ue Keroppi wata +++
-Captain, I am detecting large quantities of fail in this sector
(Link, iMsg, Reply)
By black sheep Black Sheep +++’ – Reply to #8
-What is it Mr.Spock?
By Hasu No Ue Keroppi wata +++ – Reply to #9
-the ship has entered a dimension of broken logic, and moreover klingon’s evil faggotry propaganda is striking us on the main screen
time to take off every zig for great justice tbh
gata, nu te mai juca cu ea ca nu ti-o dau la sufocat
joi, 4 septembrie 2008 la 10:10 pm
Am deschis un nou subiect, inspirată din ultimele replici de aici.
Joker,
Îmi aduci aminte de faza din Invisible Man, tipul care fugise de la experiment şi a lăsat în camera de filmat o casetă mai veche cu el, cum dormea liniştit în timp ce machoman-ul făcea altele în realitate
joi, 4 septembrie 2008 la 11:30 pm
… Bănui că te referi la “Hollow Man” cu Kevin Bacon, cam aşa sună amintirii mele ce ziseşi mai sus…
Acolo era prezentat un caz de sociopatie latentă, acceptat socialmente pînă cînd invizibilitatea (punct critic / trigger) îl “ajută” să renunţe la pojghiţa de civilizaţie..
Cît despre sistemele de monitorizare discutate mai sus – sînt sisteme gîndite de “nişte oameni” (1), instalate de “alţi oameni” (2) şi exploatate de “a treia categorie de oameni” (3), la solicitarea unui “management” (4), pentru a urmări “angajaţii” (5).
Iată 5 grupe de oameni, cu interese cel puţin ne-identice, unele chiar contradictorii; corelînd cu truismul că “nobody’s perfect” rezultă că un sistem eficient de urmărire este (cel puţin) o idealizare.
Explicitare:
(1) = Creatorii sistemului. Peste mări si ţări, acolo la ei, se chinuie să pună cap la cap un sistem care să fie ieftin, să nu consume multe resurse externe (procesare, stocare etc.), să poată fi instalat relativ uşor, eventual să-l integreze într-o linie existentă de produse. Limitări, deci.
(2) = Echipa de instalare. Ei trebuie să găsească metode de a se încadra într-un buget limitat, insuficient adesea pentru o tratare tehnică exhaustivă. De aici – compromisuri: camere care acoperă zone / unghiuri prea mari, introducerea de camere / senzori „dummy” etc.
(3) = Segmentul care exploatează sistemul (Dep. Administrativ, Tehnic sau IT, după caz). De regulă ei percep monitorizarea ca pe (încă) o corvoadă, prioritizînd-o corespunzător.
(4) = Managementul, „capul răutăţii”. Ei vor să crească productivitatea, adică oamenii să muncească mai mult pentru aceiaşi bani. Deşi nu vor recunoaşte public niciodată asta, sînt dispuşi să calce cîteva principii pentru a atinge scopul mai sus-menţionat. Sistemul de urmărire se încadrează în categoria „frica păzeşte bostănăria”
(5) = Amploiatii. Ei vor să fie lăsaţi în durerea lor, percep sistemul ca pe o ameninţare şi încearcă să-l păcălească din principiu, cel mai adesea „plimbînd o ţeavă prin secţie”.
joi, 4 septembrie 2008 la 11:36 pm
Da, era filmul cu Kevin Bacon. Thanks for reminding me!
Deci lupta se dă între capii răutăţilor (capi di tuti capi) şi angajaţii când inventivi, când ..surescitaţi.
O clasificare mai evidentă de atât nu credeam să văd!
vineri, 5 septembrie 2008 la 1:13 am
La noi e mult mai simplu: creatorii, echipa, prestidigitatorii, toti sunt una si pun camere sa nu dispara marfa.
Ideea de a supraveghea, unde excludem furtul, vizeaza din start slujbe unde exista posibilitatea atacului mentei cu frectie, si plata nu vine in functie de eficacitate. Cazurile mai dese sunt in administratie si alte slujbe in genu, greu cuantificabile pentru o justa evaluare.
joker: ai uitat echipa de intretinere si aia ce cara uleiu
vineri, 5 septembrie 2008 la 1:52 am
că-mi adusei aminte . Parcă vroiau americanii ( sau unii , nu mai ştiu exact ) să facă ( sau au făcut ) un sistem care monitorizează în timp real productivitatea angajaţilor bazându-se pe nivelele de a,b,c,.. din organism ( ceva de genu ) . Că mai bine-şi luau nişte roboţei ..
vineri, 5 septembrie 2008 la 3:24 pm
cel mai bine ar fi daca angajatul mai intai ar fi lasat liber sa isi indeplineasca indatoririle si daca nu sefului nu ii convine sa fie supravegheat…bineinteles,nu chiar liber…
daca tot se vorbea de faptu ca ne facem de ras in europa aflati ca americanii ne cred atat de involuati incat intreaba”voi in Romania aveti Fanta?”
vineri, 5 septembrie 2008 la 3:38 pm
sau mai întreabă dacă avem tramvaie.. italienii de data asta!
vineri, 5 septembrie 2008 la 5:42 pm
in legatura cu offtopicul: chiar nu prea conteaza ce cred americanii si italienii (desi mi se pare exagerata generalizarea) pentru ca asta nu demonstreaza ca ne facem noi de ras, ci se fac ei prin ignoranta lor… daca ar fi fost vorba de alte tari, ar fi fost la fel de ignoranti…
vineri, 5 septembrie 2008 la 6:14 pm
Da, Eugen, mă refeream la sisteme de supraveghere instalate în zone de birouri. Cele din zonele de depozite de marfă sau în bănci, în schimb, au sens 100%, ai perfectă dreptate.
Anyway, m-am referit oarecum metaforic la “plimbarea ţevii prin secţie”, fiind vorba de birouri….
Nu i-am uitat pe băjeţii ăia, îi păstram pt. “valul 2″ de argumentaţie
Ceea e e evident e că managerii care apelează la astfel de metode au o problemă enormă de lipsă a criteriilor obiective de evaluare şi-atunci o maschează, măsurînd “la metru” munca angajaţilor, mizînd pe efectul psihologic (frică).
vineri, 5 septembrie 2008 la 6:37 pm
Poate fi vorba si de trend, sub conceptia “am camere de luat vederi, stiu tot ce misca-n firma mea, deci mi-s jmecher”. Chestia psihologica cu frica pare mai relevanta decat enumerarea celor angrenati in proces. Pentru subiectul in cauza, ce nu viza aspectul tehnic al problemei, ci etica. Ar fi culmea sa analizam moralitatea instalatorilor, vis-a-vis de problema, doar pentru ca intra in peisaj. Clasificarea te-a ajutat insa, si face parte din pachet. Eniueiz.
Americanu nu estem prost: http://www.youtube.com/watch?v=fJuNgBkloFE
vineri, 5 septembrie 2008 la 9:18 pm
A fost tare faza cu Coffe Annan.
vineri, 5 septembrie 2008 la 10:17 pm
I-am înşiruit pe toţi în ideea că probabilitatea ca un eveniment (funcţionarea unui sistem de urmărire a angajaţilor, de exemplu) să meargă bine este egală cu produsul probabilităţilor ca evenimentele care-l compun să meargă bine. Presupunînd că în cazul de faţă concură cele 5 elemente, care-şi fac treaba fiecare cu o probabilitate / eficienţă / dedicaţie de 80% (optimistă!) şi că au ponderi relativ egale în succesul ansamblului (presupunere ce simplifică enorm problema), ar rezulta un sistem eficient cu o probabilitate de 32.8%. Încerc să spun că un sistem ce depinde de atît de mulţi factori discordanţi are slabe şanse să iasă bine.
vineri, 5 septembrie 2008 la 10:38 pm
Probabil, dar nu era vorba de sanse de reusita ca aplicabilitate ci de aspectul moral al ideii pure. Da’ nu scrie nicaieri ca-i interzis sa dezvoltam.
vineri, 5 septembrie 2008 la 11:07 pm
@ nutoatăiarbaelafel: imaginează-ţi un manager care nu-i atît de competent ca angajaţii lui, e de altă meserie – dar vrea să-i controleze, să-l ştie ăia de frică şi n-are criterii. Atunci inventează criterii pe care le poate aprecia: timpul petrecut în faţa PC-ului / log-ul aplicaţiilor folosite şi fisierelor deschise, timpul cît vorbeşte la telefon / listingul apelurilor, ora de venire / plecare etc. Plus că-i pune permanent pe angajaţi în situaţia de-a se justifica – în defensivă, deci.
@ Eugen: “unde nu e moral, acolo e corupţie, şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are”
sâmbătă, 6 septembrie 2008 la 2:37 am
Ineficient nu inseamna neaparat fara etica. A calcula moralitatea unei societati dupa numarul de camere de supravegheat, e concept comunist. Pentru ca nimeni nu judeca conducerea, sa stie daca masurile de securitate vin just, in sprijinul ideii de profit, si daca angajatii sunt platiti pe merit, sa nu mai fure. Intreprinderile sunt interesate de rentabilitate, nu aspecte morale.
Acolo unde munca e usor de masurat, tot mai mult gasesti roboti. Acolo unde gasesti munca intelectuala, hotia e greu spre imposibil de depistat prin metode conventionale – camere si alte rahaturi. Rezulta valoarea spre zero a sistemelor de verificat, cand vorbim de evaluarea etica a unei societati. Acolo unde societatea poate fi considerata imorala prin metode conventionale de supraveghere, e saracie. Poti acuza un animal de ce isi sfasie prada, cand ii sa piara de foame?
Concluzia, oricare ar fi, gasesc obositor sa o mai trag de urechi.
sâmbătă, 6 septembrie 2008 la 6:46 pm
joker, tu sti are sunt motivele pentru care un manager ia decizia sa monteze astfel de camere de supraveghere? ce incearca sa obtina ? motivele sunt foarte clare si nu tin numai de supravegherea angajatilor
sâmbătă, 6 septembrie 2008 la 10:22 pm
Maria, dacă tot mă întrebi…
În opinia mea, sistemele de urmărire video în firme sînt utile în următoarele situaţii:
- supravegherea căilor de acces către exterior (uşi / porţi / garduri etc.) pentru a preveni pătrunderea hoţilor în firmă.
- supravegherea zonelor de interfaţă cu publicul (ghişee, zone de vînzare), pentru a lămuri eventualele divergenţe cu clienţii şi a controla prestaţiile propriilor angajaţi. Aşa cum probabil ştii, companiile mari (în domeniile: telecom, internet. CATV, financiar – bancar) înregistrează TOATE apelurile telefonice primite de la clienţi. Cunosc îndeaproape situaţia unei reţele tip „shopping centers” unde sînt instalate camere video în spaţiile comerciale – zonele publice; imaginile sînt folosite pentru a prinde hoţii de buzunare sau în scop de marketing, pentru a arăta „marfa” viitoarelor firme – clienţi.
- supravegherea zonelor interioare unde se vehiculează valori (depozite de materiale / marfă, casierii / case de bani), pentru a preveni hoţia.
- supravegherea proceselor critice sau periculoase (lucrul la temperaturi / presiuni / tensiuni înalte, cu materiale periculoase etc.), pentru a se putea interveni cu operativitate pentru salvarea oamenilor şi a putea preveni propagarea pericolului. În astfel de cazuri se înregistrează inclusiv apelurile telefonice între telefoanele interioare sau mobile ale firmei, pentru a putea elimina erorile umane ce pot provoca catastrofe.
- supravegherea într-o secţie de producţie industrială, pentru a putea analiza cum se corelează procesele de producţie, pentru a elimina timpii morţi şi a creşte eficienţa. Cunosc o situaţie cînd, analizînd filmările dintr-o secţie a unei fabrici, în cadrul unui proiect Six Sigma, s-a reorganizat întregul proces de producţie şi asta a dus la o creştere sesizabilă a eficienţei întregii secţii.
Dar dacă urmăreşti prin camerele alea video activitatea unor oameni care muncesc cu creierul, fiecare la biroul lui, cu calculatorul în faţă şi telefonul la ureche şi te baţi cu cărămida în piept că urmărindu-i să nu piardă timp făcînd altceva (discutînd, flirtînd, stînd prea mult la ţigare ori la wc, ori întîrziind 5 minute) îi faci mai eficienţi – atunci eşti un manager prost. Dacă ai fi un bun manager ai şti că la oamenii ăştia contează calitatea muncii şi nu cantitatea ei şi că îi pui la muncă eficient dîndu-le ţinte cît mai precise de atins şi termene de livrare, nu uitîndu-te peste umărul lor ori ţinîndu-le lumînarea. Părerea mea.
„Ce încearcă ei să obţină?” Mai multi bani, evident. Una din metodele folosite e de a cheltui cîţi mai puţini bani, inclusiv a plăti oamenii mai puţin sau – acelaşi lucru spus altfel – de a-i pune să muncească mai mult pentru aceiaşi bani. Pentru a atinge scopul ăsta orice pretext e bun. Dacă mai ai încă iluzii pe tema asta, keep dreaming.
duminică, 7 septembrie 2008 la 3:07 pm
joker
sa presupunem ca tu lucrezi pentru mine, ai biroul tau und vii zilnic la program …. la un moment dat eu iau decizia sa montez camere la tine in birou . ce parere ai tu de chestia asta? o sa-ti spun si ce cred eu
duminică, 7 septembrie 2008 la 4:17 pm
Maria,
Refuz să presupun ce-mi propui tu. Bănuiesc că nu corespund “profilului” angajatului tău ideal – voi supravieţui acestei auto-limitări, stai liniştită.
Hai mai bine să presupunem că TU ai lucra pentru mine, într-un birou. Crezi că EU ţi-aş pune cameră de supraveghere în birou? Te asigur că nu.
În schimb fii sigură că dacă nu ţi-ai face treaba (aia asumată prin contract, nu alta) şi ar sta firma după tine, aş începe să repartizez sarcinile de servici nerezolvate de tine unui coleg de-al tău (mai capabil / conştiincios / dornic de a munci). În mod natural, după cîteva „etape” din astea ai ajunge într-o poziţie mai puţin importantă şi probabil mai prost plătită. Ideea e să corelezi plata de munca pe care angajatul o duce la bun sfîrşit, în condiţii normale. Legal ŞI moral. Am văzut astfel de situaţii, unii au acceptat retrogradarea, alţii au demisionat şi şi-au căutat norocul în altă parte. Unii l-au şi găsit.
Presupunere „educată” (nr. 2): faptul că încerci să mă convingi pe mine (probabil şi pe alţii) că gestul de a pune camere de supraveghere în birouri e justificat moralmente îmi arată că TU nu eşti convinsă de chestia asta şi cauţi argumente pentru a-ţi susţine decizia (pe care probabil ai luat-o deja), decizie care te cam „apasă” pe conştiinţă. E povara ta – du-o.
For the record – în birourile noastre NU sînt camere video de supraveghere; aceste echipamente sînt montate numai în afara birourilor (holuri / lifturi / intrări etc.) din evidente motive de securitate.
duminică, 7 septembrie 2008 la 4:47 pm
asa doar ca idee, nu este o povara ci dimpotriva ,camerele au rolul lor . cu oamenii nu e chiar asa, mai ai multe de invatat. sa-mi fie cu iertare dar dovedesti ca sti mult prea putine despre rolul unui manager atunci cand vine vorba de angajati. nu mai trage concluzii gresite in urma unor presupuneri care se dovedesc a fi departe de realitate. as fi apreciat si ar fi fost mult mai simplu sa fi intrat in rol si sa-mi fi spus ce gandesti .
duminică, 7 septembrie 2008 la 6:00 pm
Mda, cu oamenii e mai greu, ai dreptate, nu stau la locu’ lor pă coloane, ca cifrele, nesimţiţii ăia, să-i aduni ori să-i scazi cum îţi vine… Mai trag şi concluzii greşite, măgarii, ăştia ar trebui supravegheaţi permanent
duminică, 7 septembrie 2008 la 6:02 pm
PS: sînt convins că ai fi apreciat…
duminică, 7 septembrie 2008 la 7:15 pm
nu stiu daca ma intereseaza ca esti sau nu convins. dupa cum vad e usor de facut gargara,si sa nu te superi, atunci cand nu ai o baza solida despre ceea ce inseamna oameni si managementul resurselor umane ,cand nu esti implicat direct, e usor sa nu vezi si sa nu iei in calcul detalii destul de importante. sunt sigura ca vei avea alta perspectiva asupra acestor lucruri atunci cand vei ocupa alta pozitie intr-o firma.
duminică, 7 septembrie 2008 la 7:36 pm
Se pare că am dezavantajul de a nu-mi cunoaşte interlocutorul (din moment ce nu ţi-ai pus măcar un link în profil, deci esti „anonimă”). Profilul meu e public în schimb şi dacă eşti într-adevăr în branşă, poţi afla relativ rapid cine sînt.
În lipsa unei identităţi asumate nu pot să fac decît presupuneri despre tine şi trust me, nu-mi place ce văd. Dacă e să ne cunoaştem vreodată mi-aş dori să ai decenţa să-mi spui de la început cine eşti, să te pot ocoli pe departe, ca pe un om cu idei puţine da’ fixe, aşa cum te-ai dovedit în această discuţie.
Joker out.
duminică, 7 septembrie 2008 la 8:13 pm
Avem prea puţine informaţii şi prea multe semne de întrebare deasupra lor. Nu văd de ce ar trebui să insistăm pe aceste detalii. Nu e nici măcar un joc de popice.
Maria, mi se pare mie sau eşti cam supărată azi?
duminică, 7 septembrie 2008 la 9:50 pm
joker ,stai linistit, nu o sa ne intalnim. nu stiu si nu ma intereseaza absolut deloc cine esti si nu consider asta un dezavantaj.nu-ti place ce vezi? e in regula, sa sti ca nu am nici o pretentie in privinta asta
)). dar cum spune si Ana ,sunt doar discutii care nu-si au locul aici, vezi?
duminică, 7 septembrie 2008 la 9:57 pm
Nu e vorba de loc. Încercam să găsesc ceva constructiv în toată povestea.
duminică, 7 septembrie 2008 la 10:04 pm
detaliile despre care nu vezi de ce ar trebui sa insistam asupra lor,despre asta e vorba. spuneam ca sunt doar discutii .asa ai spus tu si ai dreptate,ne pierdem timpul in loc sa gasim ceva constructiv.
duminică, 7 septembrie 2008 la 10:58 pm
„Mariei”:
Aşa cum ţi-am arătat mai sus, cunosc intim (atît tehnic, cît şi ca aplicabilitate) sistemele de supraveghere, asta e parte a meseriei mele – şi tu mă iei cu „… cînd nu eşti implicat direct…”, „… cînd nu ai o bază solidă…”; evident că managementul se poate face oricum, şi cu puşca în ceafă, dacă nu te duce altfel capul, dar cînd vorbesc despre alternativele ce implică totuşi moralitatea în management – ţie îţi sună a „gargară”. Evident, tot ce spun eu e pe dinafară, tu deţii Adevărul. Ce e constructiv aici?
Mai bine explică-ne tu, ca o profesionistă în domeniul HR, cum creşte productivitatea muncii unui om într-un birou, cu camera de supraveghere pe el (cu sunet, evident, tehnic e posibil 100%).
duminică, 7 septembrie 2008 la 11:09 pm
Joker,
O să râzi dar cunosc un astfel de loc: cameră şi microfon – pentru supraveghere şi creşterea randamentului. Vine lumea şi pleacă de acolo.. ca la Meka.
duminică, 7 septembrie 2008 la 11:14 pm
duminică, 7 septembrie 2008 la 11:22 pm
Păi creşte ura angajaţilor. Nu cunosc UNUL care să fi plecat de acolo nebombănind.
duminică, 7 septembrie 2008 la 11:41 pm
De curiozitate: jobul în cauză implica “customer support”, interfaţă cu clienţii firmei? Manipularea directă de bani sau alte valori?
duminică, 7 septembrie 2008 la 11:46 pm
Da!
luni, 8 septembrie 2008 la 12:04 am
Păi în cazul “customer support” impactul unui angajat nepoliticos de exemplu poate afecta vînzările în mod direct. Pot să-ţi zic că cei care răspund la support pentru Zapp în ultimul an şi ceva, de cînd s-a extins 3G-ul la ăilalţi operatori, or să ajungă probabil în spital, la depresivi, sau se vor curăţa prematur de păcate (prin suferinţă…). În cazul ălălaltu’ (bani / bijuterii / metale preţioase / hîrtii de valoare) suspiciunea e şi mai mare (să înghiţi un diamant, de exemplu, uneori nu-l vezi nici la radiografie).
Maria, mai sus, vorbea de toţi cei ce stau în birouri – asta poate crea şi un mediu conflictual în firmă, pe deasupra.
luni, 8 septembrie 2008 la 12:08 am
Cazul de care spuneam eu se petrece şi azi la o companie de telefonie. Bineînţeles, în birouri. În momentul în care se operează cu date personale (numere de CC, adrese, sume, conturi, etc.) nu prea ai cum să le ţii sub control decât aşa.
luni, 8 septembrie 2008 la 12:22 am
Măcar ii plăteşte bine, peste piaţă? Ori “apă, paie şi bătaie”?
luni, 8 septembrie 2008 la 12:26 am
Hmm, se merge pe sloganul: oricine este de înlocuit ceea ce exclude măririle de salariu tocmai pentru că nu apucă oamenii să prindă vechime. Exact cum spuneai undeva mai sus:
luni, 8 septembrie 2008 la 12:55 am
Va fi interesant de urmărit piaţa muncii calificate în RO, dupa primul an de UE deja au crescut salariile la aproape dublu. În doi-trei ani ajungem la nivelul lor – şi genul ăsta de muncă nu se poate face în China… O să vedem nişte capitalişti transpirînd. Da, va fi interesant de urmărit. Seeya tomorrow.
luni, 8 septembrie 2008 la 1:12 am
joker:
“sistemele de supraveghere, asta e parte a meseriei mele ” Asta s-a vazut perfect cand ai venit cu formula, gresita de altfel, ca rezultatul e 32.8% (e 32.3). Etica-i ceva mai incolo.
“Măcar ii plăteşte bine, peste piaţă? Ori “apă, paie şi bătaie”?”
Ce intrebare! Chiar nu stii ?De care slujbe fug angajatii ca puscati? Alea bine platite?
“De curiozitate: jobul în cauză implica “customer support”, interfaţă cu clienţii firmei? Manipularea directă de bani sau alte valori?”
Raspuns: doamne fereste! Nici ca e primordial folosita supravegherea in domeniile sus-numite. Sau ca ai fi patit in domeniu.
Io cred ca joker pune intrebari pentru care pregatise raspunsul in prealabil, mai sus, dupa metoda socratica.
luni, 8 septembrie 2008 la 1:21 am
Daa, le-am pregătit special pe toate, în prealabil
De fapt, eu sînt un naiv, de felul meu.
Kisses, Eugen.
luni, 8 septembrie 2008 la 8:30 am
“De fapt, eu sînt un naiv, de felul meu.” Am vazut naivi geniali si descurcareti cretini. Nu-mi spune nimic.
Daca ai obiceiul sa saluti pe bloguri, propun cu mine sa folosesti o forma standard, ca “ceau”, “salutare”, “asta la vista”, “plec sa nu mai vin”, si altele-n genu’. Stii tu, ca batranii de pe vremuri. “it is a good day to die”, desi nu-i original, e salutul meu favorit.
Personal, nu vad cu ochi buni in societate trendul de a saluta prin tucaturi/pupaturi/sarut/whateva, imi pare un gay-ism sau o forma de feminizare a barbatului. Asta cand nu profita jmecherii, pentru a-si lasa buzele bortoase pe obrazul tipelor, gest la care tind mai des asa-zisii dezghetati. Americanii si perversiunile lor…
Nu te acuz de rea vointa sau ceva, stiu ca asa-i curentul, eu insa nu-l agreez. Pe de alta parte, folosirea tucatului in salut il dezbraca pe primul de semnificatie.
luni, 8 septembrie 2008 la 9:10 am
Naiv genial – suna si mai bine.
Auzisem de un ofiter la BD care isi instruise soldatii sa raspunda la generosul salut: “Buna dimineata, sclavii mei!” cu un “Omoara-ne, Stapine!” la unison, din diafragma.
Oricum, pina diseara mai rar pe-aici, sint la munca (desi nu ma filmeaza nimeni, Maria…
luni, 8 septembrie 2008 la 9:38 am
Era mai frumos daca soldatii faceau schimb de “kisses”.
luni, 8 septembrie 2008 la 11:38 am
Ce-s alea kisses? ca eu numai de pupici stiu… e vreo moda noua pe care am ratat-o?…
luni, 8 septembrie 2008 la 2:04 pm
0.8X0.8X0.8X0.8X0.8=0.32768 adica aprox. 0.328 adica 32.8% asa zice PC-ul meu.
luni, 8 septembrie 2008 la 2:09 pm
formula de calcul in schimb nu e precisa, porneste de la citeva presupuneri simplificatoare, ca toti si-au facut treaba in aceeasi masura si ca toti au aceeasi pondere
luni, 8 septembrie 2008 la 2:22 pm
joker, PC-ul meu zice ca o fost ironie (nu mai calcula, domoleste-te)
luni, 8 septembrie 2008 la 2:25 pm
cit p-aci sa-i dau format c: /u…
luni, 8 septembrie 2008 la 2:34 pm
system entered a sector of broken logic, abandon ship, now!