Mustăţi dincolo de masca de fier
Dacă aş vedea ce se află în spatele ironiilor, grimaselor, invidiei, rânjetelor, prefăcătoriei, aroganţei, indiferenţei, răcelii celor din jur aş fi probabil plăcut surprinsă. Mereu am avut senzaţia că oamenii care vor să pară duri sunt de fapt sensibili şi folosesc măşti de culori opuse celor fireşti.
S-a întâmplat de mai multe ori să aflu realitatea din spatele aparenţelor şi să nu mă sperie: păpuşarii din spatele spectacolului să fie nişte motănei simpatici şi nu lei fioroşi. Mă întreb totuşi de ce această risipă de energie pentru a confecţiona mereu o aparenţă?
Vrem să părem puternici, siguri pe sine. Să fie aceasta singura modalitate de reuşită a oamenilor sau au fost cândva dezamăgiţi de cineva/ceva iar acum reacţionează aşa pentru a evita posibilele decepţii?
Mediul social ne determină să alegem un comportament de învingător pentru că cei care trăiesc în jurul nostru trebuie să creadă în ceea ce propunem şi urăsc oamenii slabi. Când ai un colac de salvare în primul rând ţi-l arunci ţie, indiferent că el stă sub forma unei durităţi de faţadă sau a unei politeţi reci.
Cu toţii suntem slabi dar nimănui nu-i place s-o arate. Ne ferim să ne arătăm sentimentele, eşecurile sau decepţiile, ne ascundem identitatea, nu spunem până la capăt ce gândim cu adevărat, etc. totul pentru a conserva masca de fier.
Dacă reuşeşti să treci aceste încercări poţi să te numeri printre cei care au câştigat războiul, nu doar o bătălie. Cei care nu obosesc, nu renunţă la luptă şi îşi păstrează zâmbetul viu ştiu despre ce vorbesc!
Filed under: Relaţii şi comunicare | Tagged: Aparenţe, câştigători, comportament, cum să pari dur, de ce ne ascundem emoţiile, decepţii, determinare socială, gânduri, gura lumii, ironii, lupte, măşti, oameni puternici, realităţi, reuşite, sarcasm, scopuri, slăbiciuni, zâmbete
“siguri pe sine” nu ar fi “siguri pe noi”?
si sub mustati ce se ascunde ?
“Cei care nu obosesc, nu renunţă la luptă şi îşi păstrează zâmbetul viu ştiu despre ce vorbesc!” exista cazuri si cazuri; ia explica-i tu la unu la care i-o pierit familia intr-un accident sa afiseze toata ziua zambete, doar pt. a te face pe tine sa te simti confortabil in preajma lui
zambetul in mod normal apare mai usor cand esti relaxat, sa fii tot timpul cu zambetul pe buze devii suspect…are unu pe ceva blog motto ceva-n genul “si daca nu ai motiv, continua sa zambesti, lumea va crede astfel ca esti pornit sa faci ceva” - you are up to; la care ii lasai cu limba de moarte pe la sfarsitul declaratiei de admiratie fata de dansa aista cujetare –vorba aia “zambesc eu tamp, da’ nu degeaba”; intrebarea care ar trebui sa si-o puna Einstein ar fi acuma “oare ?”
nu poti alinia omul la un anume tip de comportament, si prin invitatia ta la zambet faci trimitere la prefacatorie, pe care o criticai vehement mai sus
Ana, niciodata nu m-au speriat “leii”! Daca cauti, gasesti omul!
In schimce te faci cu ce care zambesc in continuu dar care acumuleaza ura si pregatesc cu tenacitate lovitura? De ta darama! Din zambet Ana!
Sunt atat de multe de spus….Oamenii sunt niste masti, oamenii au uitat de fata lor primordiala..Cred ca a venit vremea sa ne trezim si sa constientizam ca “masca de fier”nu ne ajuta deloc.Chiar ne distruge incet si sigur..Te-am adaugat la favorites links.Frumos blogul!O zi minunata, suflet divin.
În liceu, un coleg a zis: Fiecare om are un sac din care îşi scoate câte o mască, în funcţie de împrejurări…
Şi se întâmplă asta. Dar… se întâmplă pentru a ascunde o problemă.
Cred că cel mai bun lucru este să rezolvăm problema care o avem, nu să o ascundem.
Dar, de asemenea… dacă ai o problemă nu cred că e ok să o spui cuiva care nu te poate ajuta la rezolvarea ei.
Oricum, ceea ce contează este ceea ce eşti cu adevărat. Nu contează masca…
Mi-am amintit o vorbă (e cam dură, dar surprinde realitatea):
“Omul cu două feţe nu are nici un obraz.”
Ană, adică dacă nu jigneşti, nu eşti impertinent, nu eşti “Gigi duru’”, nu eşti nesimţit, nu aia, nu aia, eşti slab?
Naşpa.
Iar tu ai mare dreptate, societatea şi-a schimbat valorile.
Da’ poate ne revenim. La normal, vreau să zic.
de ce? poate de frica ca altii din jurul tau sa nu se foloseasca de slabiciunile tale si sa cazi si mai mult
@Radu D Please, te rog, trezeste-te….Ideile acestea sunt atat de invechite…Daca intri la mine pe blog o sa vezi ca mentalitatea se schimba..
e foarte placut sa descoperi sensibilitate in spatele unei masti de fier.in aceeasi masura e dureros sa faci cunostinta cu mizeria din cel care mereu ti-a zambit.
Aparentele inseala
. Si asa a fost dintotdeauna 
.
v-ati gandit ca si blogul poate fi o masca de fier ? …
cati dintre utilizatorii internetului nu au o masca de fier … aici sunt niste “genii” , sunt ce ar dori ei sa fie in realitate … daca masca unuora e zambetul fals, degeaba - eu am o conceptie in privinta zambetului … acesta se afla in privire … poti tu zambi cat vrei de fals, privirea ochilor nu insala … si cum orice masca are “2 gauri” pt a putea vedea … privirea iese la iveala !
nu cred ca necesita efort metamorfoza asta a opusului, ci pur si simplu vine de la sine in urma unor trairi. Domnule Jâ sunt complet de acord cu tine, ochii mint mai greu, dar din pacae si ei mint
cred ca in spatele acelor masti pe care false le credem doar no se afla un mare gol. nimic. se confunda cu masca.
o zi minunata iti doresc
“Măştile de fier” pot răni, e de preferat un “voal” care mai estompează din cicatrici.
Oare e posibil ca să trecă linia de finish deodată , cuvântul cu gândul ? Poate, dacă va trasa cineva corect, această linie.
Eugen,
Nu mă refeream la zâmbet ca la rânjet sau ca la un act artistic ci la starea sufletească ce te face să zâmbeşti.
Manole,
Oamenii nu au de ce să ne sperie dacă încercăm să-i înţelegem, nu?
Cristian,
Se pare că la unii măştile se lipesc mai întâi de formă apoi se formează un super glue pe dinăuntru…
Ghiţă,
Corect ar fi ca măştile să fie folosite cât are loc procesul de vindecare altfel ce rost mai au? Asta pentru că spuneai că ascund probleme (care se pot sau nu rezolva)
Isabela,
Oamenilor le plac câştigătorii, nu o să vedem nicăieri top-uri cu ultimii 3 de la maraton ci cu medaliile de aur, argint şi bronz. Cică avem de învăţat de la ei!
Radu,
Dar cei care se folosesc de slăbiciunile altora cu ce sunt mai puternici?
tutov,
Poate că de aceea sunt bune măştile, dacă le-am şti pe toate mereu cine ştie ce s-ar mai întâmpla.
Ovidiu,
Cel mai bun caz e când aparenţele înşeală în direcţia pozitivă.
Domnul Jâ,
Este adevărat, cu toate acestea nu avem cum să arăîtăm zâmbetele în scris decât atât cât ne ţin cuvintele…
Andrei,
Şi cum trăirile sunt intense iar altele lipsesc, se explică!
James,
Un gol care se tot umple dar niciodată până la capăt.
Cristal,
Liniile delimitează, uneori taie drastic totul şi nu ştiu cât de sănătoase mai sunt. Mie mi-au plăcut cele gradate… de timp.
E simplu.
Nu stim sa fim noi insine si in plus nu avem curaj sa ne asumam asta cu bune si cu rele.
Asta face diferenta intre noi si alte popoare.De aceea ei au ajuns cu mult inaintea noastra, ceea ce noua o sa ne mai ia vreo citeva generatii bune…
eu am 35 de ani si inca nu am inteles de ce viata trebuie sa fie o lupta. si de ce trebuie sa fim invingatori? pe cine trebuie sa invingem? ce castigam? la ce ne trebuie mastile astea in lupta?
sau poate sunt eu complet lipsita de ambitii carieristice, sociale, financiare… shame on me!
dupa parerea mea oamenii cheltuiesc acum mai multa energie in confectionarea de masti decat in lupta propriu-zisa.
Huck,
Dacă vei întreba oamenii simplu: cine eşti, ce vrei de la viaţă - nu vei obţine răspunsuri prea convingătoare. Deseori totul stă în această căutare.
Oana,
Nu cred că e vorba de ambiţii ci de cât de multe ne dorim de la noi + de la ceilalţi pentru a fi mulţumiţi.
Exista oameni cu adevarat puternici. Exista si cei care pozeaza puternici. Si sunt mult mai multi. Acestia poarta masca pentru a ascunde complexe, pentru a nu fi striviti de viata ca niste gandaci. Daca le citesti slabiciunea ii transformi in motanei care se gudura pentru o mangaiere. Insa nu sunt capabili de a simti, de a trai sincer, onest.
Competitia face parte din natura umana (..si nu numai). Dincolo de ea exista principiile, pe care mastile le ignora, ba chiar profita de faptul ca oamenii cu adevarat puternici le respecta, si incearca sa castige competitia fara scrupule. Insa oamenii acestia nu sunt capabili sa te priveasca in ochi si sa iti zambeasca sincer. Pentru ca le e rusine de ei insisi.
Pai uite eu ma consider un om simplu.
Si daca ma intrebi ce vreau de la viata iti raspund precum am si sloganul la blog.
Vreau sa imi traiesc viata astfel incit sa pot sa fiu impacat cu mine insami.
Si asta nu implica masti.
Cind esti impacat cu tine nu te ascunzi dupa nimic si nu iti mai pasa de sistem ori altele..
Simplu.
Tu esti impacata cu tine?
Vorbesc singur,
Se pare că pentru a deveni puternici trebuie să fim mai întâi slabi ori pentru a fi direct sus trebuie să ştii cum să rămâi acolo, ceea ce nu este uşor.
Şi da, privitul în ochi spune multe despre un om!
Huck,
Pentru a fi împăcat cu tine trebuie să treci de anumite trepte, să ţi se definitiveze în minte anumite concepte, cu alte cuvinte, să te maturizezi. Cred că mai am de lucru la acest capitol!
Ana are de lucru la capitolul maturizare
faceti loc!
si eu care speram ca ne luam trotinetele si basculanta cu nisip si iesim la o manifestare
Păi cine se consideră matur 100% să ridice mâna sus (pe blog)
http://pwbeat.publishersweekly.com/blog/wp-content/2007/09/200709071117.jpg
* * * *
* * * * *
* * * _____ *
* * * ___/ \_ \
_/ \ \_
* ┌ -┐ / \ \
—————————————– │ │ ——————————-
┌──┘ └──┐
└──┐ ┌──┘
│ │
┌───┴ ┴───┐
│ │
│ R I P │
│ │
└─────────┘
│
\ | ││ /
na ca mi-o distrus paginatia creatiunea cu manuta….
si am desenat asa de frumos… pana si muntele lui cristal era in peisaj:
http://img147.imageshack.us/my.php?image=zahanduf0.jpg
Am castigat razboiul, dar…am devenit dependent de el:))
Eugen,
Pune mâna pe Paint şi realizează capodopera, lasă liniuţele
Daniel,
Asta e şi ideea, nu? Adică la ce foloseşte experienţa de luptător dacă nu mai este folosită?
Eugen
Ma ajuti la tradus hieroglifele?
Cred ca ai vrut sa pirogravezi muntele lui Athos, unde nu pot pune piciorul femeile.
a, pai uita-te pe linkul de mai jos, aceeasi creatie, dar am tras o poza pre dansa
nimic nu ti-e imposibil, daca vrei cu adevarat :p
felicitari pentru fotografie, este superba
am o slabiciune aparte pentru pisici.
Superrrr poza
Şi mie-mi plac pisicile, mai ales cele care sunt pui
Feminisme ipocrite.