Mai mulţi paşi, plural pentru viitor
Sunt mai multe feluri prin care poţi plăcea un om, esenţial este să-ţi trezească interesul cu ceva, orice. Am fost acuzată de multe ori că prea-mi plac oamenii şi găsesc ceva bun în fiecare. Se poate şi altfel, ştiu!
Mă gândeam că există mai multe niveluri ale acestui plăcut. Atunci când nu este ceva intens nu vei dori să auzi sau să vezi persoana respectivă prea des ci te vei mulţumi cu interacţiuni sporadice. Aceasta nu înseamnă că nu eşti interesat ci pur şi simplu aria de acoperire a gusturilor tale este în curs de procesare. Tot aici intră oamenii pe care-i numesc drăguţi, simpatici, interesanţi şi cam atât.
Nivelul următor se adresează celor care ştiu cum să se facă dependenţi… căutărilor şi gusturilor tale. Unii oameni reuşesc să te ţină în priză în permanenţă prin simplul lor fel de a fi. Este compatibilitate în modul de a gândi şi simţi sau doar relaţionare la superlativ care poate dura sau nu? Cert este că de aici înainte totul se complică şi vorbim deja despre oamenii speciali.
Ce trebuie să aibă cineva pentru a fi trecut pe lista destul de restrânsă numită preferaţi? Probabil că toate cele de mai sus dar şi un hop la proba timpului. Ce calităţi trebuie să aibă un om pentru a deveni important în ochii tăi? Aici eşuează multe relaţii şi nu mă refer în mod special la cele amoroase.
Este interesant că pentru a trece la nivelul următor nu există nicio regulă! Ce se întâmplă dincolo de plăcut? Rămâne o întrebare deschisă ce poate fi alimentată numai cu experienţa.
Filed under: Relaţii şi comunicare | Tagged: afinităţi, compatibilităţi, gusturi, interese comune, niveluri de cunoaştere, oameni speciali, paşi împreună, prietenii, proba timpului, relaţii solide, viitorul relaţiilor
Nu cred ca putem vorbi de retete, de anumite calitati care creaza o imagine buna. Asta depinde de fiecare persoana in parte. Lucruri care nu-ti placeau la nimeni s-ar putea sa te distreze la cineva anume. Poate unele gesturi te enervau la altii dar acum le apreciezi tocmai pentru ca vin din partea unei anumite persoane.
Maaaaamaaaa, cate intrebari pui si tu! Si cat de complexe sunt.
Ma gandesc la ceva ce nu am eu de fac oamenii sa dispara din jurul meu dupa ce, la inceput, erau foarte atrasi de ceva… Habar n-am ce ii atrage, dar nici ce ii respinge. Tu stii?
pai…trebuie sa aiba toate calitatile pe care trebuie sa le aiba oricare din prietenii mei. si, pentru trecerea la celalalt nivel, trebuie sa aiba un fund frumos!
adica fundul e un criteriu eliminatoriu? pfuai, trebuie sa ma duc la sala de urgenta!
hai sa zicem ca e un fel de metafora pentru atractie fizica.
dar, gluma-negluma, eu asta am remarcat prima oara la sotul meu. inainte de a vedea ce alte calitati morale, intelectuale, spirituale are, am remarcat posteriorul. mda…acum imi dau seama ce superficiala sunt! dar vad ca de 13 ani merge casnicia asta care a pornit de la un fund bombatel!
Eu prima data observ o persoana spiritul/intelectual si apoi fizic (asta e valabil in special la barbati :)) ) Daca cand deschide gura persoana nu scoate nimic interesant (ca si mina acuma), e greu de trecut peste acea prima impresie. Deci ignorati-ma! Aveti lucruri mai bune de facut decat sa cititi balivernele mele :))
Laura, mi-e greu sa cred ca nu ai vazut pe strada un barbat care arata bine si nu te-ai gandit: ce bine arata asta! fara sa stai sa ma judeci ce valori morale, spirituale si intelectuale are.
ca nu e de ajuns, sau ca nu e primul criteriu, asta e perfect adevarat. daca sotul meu ar fi fost un cretin neanderthalian, bou si …you name it… putea sa aiba si 2 fundulete bombatele.
totusi, prima si intaia impresie e cea fizica…zic eu…
Oana, uite ca ma lasa rece. Si crede-ma, nu sunt pe invers
Trec pe strada si nu vad fiinte carnale. Nu zic ca atunci cand a fost sa imi aleg pereche nu m-am uitat si la fizic, ba dimpotriva. Dar asa pe strada nu ma uit si pace! (ce fericit tre sa fie sotu acuma ca am declarat-o si public :)))) )
acum sa nu se inteleaga ca merg pe strada cu capul invartindu-se dupa frumosii barbati ai Romaniei. dar…daca-ti sare unu’n ochi….te uiti, nu?
sau sunt singura?
Nu esti singura, stai linistita, atata tot ca eu nu ma uit dupa funduri sau ce o mai fi acolo de uitat de barbati. Da stai linistita, ca nici prietenele nu ma inteleg. Ma uit si eu cand ajung fata in fata cu persoana si atunci zic “da” sau “nu”, da niciodata “Mamaaaa!…”. Dar asa pe strada nu imi sare in ochi nici unu, numa daca mi-l arata cineva cu degetul. Oi fi eu mai tantalaie de felul meu, ce sa zic
whew, m-am linistit!
“Acel cineva” trebuie să aibă “acel ceva” care să te facă să te simţi în apele tale, în largul tău, cum se spune.
Zic şi eu.
cel mai important este sa fii tu insuti, sa nu te schimbi numa de dragul altuia, be yoursefl cine te place te place cum esti, nu renunta la personalitatea ta pt nimeni, nu merita
analizand urmele din poza, sa inteleg ca ei au venit din departare si acum merg impreuna, sau drumurile lor se despart din nou ?iar dupa marimea talpilor el ar trebui sa fie in dreapta…totusi faptul ca mersul persoanei cu talpa mai mare este mai cracanat…ma dezorienteaza
ok, hai ca nu-s bun in FBI…cine vrea de fapt sa lucreze la nespalatii aia ? :p
Carina,
Atunci când îţi plac la cineva anumite trăsături care îţi displăceau altă dată înseamnă că este vorba de mai mult decât o simplă simpatie. Să fie oare vorba despre afecţiune?
înflăcări,
oamenii după ce cunosc mai bine cum eşti se liniştesc, asta nu înseamnă că nu te mai plac numai că nu se mai manifestă atât de tare ca la început.
Oana,
Ţi-a plăcut vreodată de cineva înainte să îl vezi?
Laura,
Atunci când ai pe cineva în faţă trebuie să îţi placă măcar puţin de el din punct de vedere fizic, oricât ar fi de spiritual şi de inteligent.
Isabela,
Mare dreptate ai şi aş mai adăuga un element cheie: bucuria de a fi cu acea persoană.
Andrei,
Îţi dai seama că atunci când se întâlnesc doi oameni care nu renunţă la personalitatea lor şi se înţeleg bine deja totul este roz.
Eugen,
Cred că şi-au luat zborul altfel nu se explică. În acest caz trebuie căutate şi urmele de aripi, lasă tălpile
mda, mi s-a parut mie ca urmele la un moment dat dispar, dar am zis “neah, imposibil”
si-au luat zborul de fericire oare sau au decolat asa din obisnuinta, cum fac si cocorii cand se duc la balamuc ?
anaAyana, da, mi-a placut. mi s-a intamplat sa stau de vorba pe net cu omuleti cu care chiar simteam ca fac “click” la nivel intelectual.
dar, pentru o relatie intre un barbat si o femeie, e nevoie de muuuult mai mult.
zic si eu, nu dau cu paru’!
Eugen
Eu tot mă întreb ce s-a întâmplat la mijloc, vezi că sunt urmele grămadă acolo? Ori au pus ţara la cale, ori se află în sens giratoriu şi nu au idee…
Cocorii nu se duc ci seduc
Oana,
Într-adevăr, este nevoie de click-ul pe viu şi acolo apar surprizele: plăcute sau mai puţin plăcute.
inseamna ca or fi impotmoliti undeva pe la mijloc (vanzoleala mare) si urmele cele mai apropiate de observator sunt semn ca au vrut sa plece pentru ca dupa aia sa se razgandeasca si sa vina inapoi (cu spatele de data asta) exact pe aceleasi urme, sa nu mai priceapa lumea (in felul asta au rezolvat si problema de orgoliu)
btw: subscriu la ce spuneau Andrei Monciu si isabelleloralai (suna oarecum ca si isabelledalailama :p)
Prietenii nu ii alegi dupa aspectul fizic,iar iubitul…nici atat.Cand te indragostesti il vezi singurul posibil si daca n-ar avea dinti in gura l-ai duce la dentist sa-i puna.Atractia oemenilor de catre oameni este un mister…nu poti explica sau justifica.
Pe de alta parte sunt multe aspecte care te fac sa nu stai in apropierea unora…si stim cu totii care sunt acestea,nu spun ca nu-s frumoase.
anaAyana
o calitate esentiala este sa nu fie exagerat de prost.
nu este vorba romaneasca portivit careia “cine se aseamana se aduna”?
De obicei este o simpatie chiar de la inceput, de la prima intalnire de la primul schimb de priviri, primul strans de mana, restul? vorbe goale.
Exista carti, newsletteruri si pagini de net scrise fie de psihologi, fie de oameni cu experienta practica, despre cum sa te faci placut, sa atragi, cuceresti, impresionezi pe cineva care-ti place. Dar toate se opresc aici. Nimeni nu se aventureaza sau nu stie sa spuna cum trebuie procedat pentru a ajunge la urmatorul nivel: relatia, conexiunea, rezonanta, atunci cind omul respectiv devine important pentru tine.
In cazul relatiilor amoroase sfaturile te-ar ajuta cel mult in stabilirea unei relatii tranzitive. Nimeni nu poate spune cum se ajunge la o relatie profunda cu o persoana. Asta pentru ca a ajunge acolo e nevoie de mult mai mult decit simpatie, chimie, feromoni, un sarut , o vorba sau o plimbare mina-n mina. Acestea sunt elementele standard ce provoaca vibratiile. Mai departe trebuie ca entitatile sa rezoneze iar rezonantele trebuie sa se armonizeze. Cum se ajunge aici? Nici macar acele entitati carora li se intimpla n-ar putea spune inainte sa li se intimple si nu pot explica cum s-a intimplat, dupa ce li se intimpla.
Sunt lucruri de care trebuie sa ne bucuram pur si simplu, fara a incerca sa ni le explicam. Ar mai fi multe de spus dar ma opresc aici
Eugen,
în felul acesta au pus imaginaţia altora la bătaie
Elisa,
Dacă ar face mai mulţi aşa ar fi bine dar e nevoie de răbdare şi de multe ori nu o avem…
Daniel,
Păi dacă cei ce se aseamănă se adună e cu atât mai bine, nu? Aşa apar bisericuţele.
Bogdan,
În astfel de cazuri începutul este uşor şi vine de la sine dar cum o relaţie nu poate fi constantă, rezonăm atât cât suntem deschişi şi dispuşi.
anaAyana
“bisericutele ” in lumea noastra au alte denumiri ca de ex:
club exclusivist, loja, loja masonica, asociatie, organizatie si inca multe altele, Sunt rodul oamenilor care se asemana si au aceleasi preocupari. Vezi ceva rau in asta?
Daca ai sa iei la bani marunti ai sa constati ca bisericute sunt la tot pasul chiar daca remarc o usoara forma de combatere sau ironizare a lor.
Hm… e drept că ele există şi cred că dacă privim problema pe niveluri sau straturi sunt ca lanţurile trofice. Cine rămâne la urmă în picioare şi ce (se) urmăreşte de fapt?