There is somethin’ about you!
Un om îl placi sau nu, e simplu. Că se pot schimba lucrurile pe parcurs este deja altceva, la fel cum o relaţie poate să evolueze, poate să stea pe loc sau să se destrame. Dar atunci când se întâmplă magia, acea licărire sau aprinderea băţului de chibrit, se simte!
Te-ai întrebat vreodată de ce-i placi pe cei dragi? Pentru calităţile lor distincte, pentru ceea ce sunt în totalitate sau pentru ceea ce oferă?
De-a lungul timpului mi-am dat seama cât de mult contează felul în care te face cineva să te simţi! Poţi prinde aripi într-o discuţie, vrei să nu se mai termine timpul sau pur şi simplu cuvintele nu ajung acolo unde trebuie pentru a atinge acel prag.
Îmi place pofta de viaţă pe care o au unii oameni, este de-a dreptul molipsitoare. Am câteva astfel de cunoştinţe care reuşesc indiferent ce stare de spirit am, să mă binedispună, să-mi redea echilibrul de care am nevoie pentru a fi plină de energie.
Te-ai întrebat vreodată ce-i atrage pe alţii la tine sau ce îţi place ţie la ei? Ce ne face compatibili cu unii şi incompatibili cu alţii?
p.s. Cine caută prieteni fără cusur, fără prieteni rămâne!
Filed under: Relaţii şi comunicare | Tagged: personalitate, calităţi, afinităţi, compatibilitate, prietenii
Cred că am rămas fără prieteni…
nu sunt eu genul care să îşi pună întrebările acestea. după aparenţe sunt prietenos, dar asta nu înseamnă că pentru a fi prietenos, trebuie să şi plac pe cineva.
poftă de viaţă am.
şi nu îmi plac din start, cei precum familia ştefanov(gramo), nişte exhibiţionişti virtuali, care aşteaptă plecăciuni, iar când li se aruncă în faţă un alt punct de opinie, îl cenzurează.
pe’un Om
il placi
sau nu
i’atat de complicat
o zi buna cu cel putin 2 sensuri (pentru neinitiati)
Îmi plac floricelele din poză!!!
Sunt perfecte. Nu pot să nu mă gândesc la Creator…
Şi oamenii sunt frumoşi. Creaturi atât de minunate! Niciodată nu o să cuprindă ştiinţa toate tainele creaţiei.
Prieteni… Când apreciezi un om după nivelul înalt pe care poate să-l atingă (nu după nivelul la care este acum) ţi-l faci prieten. Aşa făcea şi Iisus. Şi oameni dintre cei mai răi erau transformaţi… Deveneau prieteni.
Mâna care a modelat floricelele din poză poate să modeleze şi caracterul fiecărui om. Trebuie să te laşi modelat…
A fi prieteni cu Cel care ne este Prieten e adevărata prietenie. Iar atunci când suntem prieteni cu El… vom fi şi prieteni între noi.
Astăzi nu ştiu ce ai întrebat, deci nu-ţi răspund. Nu pentru că nu vreau, sau nu pot. Pentru că m-ai lovit în cap cu imaginea. Mereu m-au fascinat plantele care cresc unde te aştepţi mai puţin. Ca astea din imaginea ta. Puterea vieţii de a răzbate printre pietre. Pietre reci şi dure.
Pentru om, ca şi pentru flori şi animale şi păsări, triumful suprem este să fie viu, perfect de viu, cât se poate de plin de viaţă. David H. Lawrence
Dar,
Se potriveşte cu cea de ieri. De unde rezultă că se poate …
Ce fain ar fi dacă toţi fotografii din toată lumea ar avea o zi în care să fotografieze numai flori!
Şi… flori sunt destule…
poate nu e vorba de persoana respectiva, e vorba de ceea ce gasesti tu in acea persoana… da, cam ce ai spus si tu… poate e vorba ca ceilalti sunt asa cum vrei tu sa fii si de asta te atrag, iti dau elan sa faci ceva, sa fii cum ai vrea sa fii, I don’t know exactly… si poate unii sunt asa de asemanatori ca se resping din instinct sau poate pur si simplu e altceva care pur si simplu te calca pe nervi chiar daca nu e o trasatura definitorie a acelei persoane… cred ca e o ecuatia cu prea multe necunoscute ca sa poata fi rezolvata in 3 pasi.
Nu ştiu alţii cum sunt, dar…
a privi o floare îţi dă mai multă linişte decât un oraş plin cu cele mai scumpe maşini…
a privi o floare îţi dă mai multă bucurie decât a privi un bloc de 20 de etaje…
îţi dă speranţă, energie…
Sunt şi orbi pe lumea asta… dar o floare are parfumul ei pentru oricare. Din păcate, poţi fi orb şi fără să fii orb…
Ce-i atrage pe altii la mine si ce ma atrage pe mine la altii? Poate suntem la fel … sau poate suntem diferiti . Sau poate amandoua - la fel in unele privinte , diferiti in altele.
Intr-adevar exista oameni foarte tonici , plini de optimism care te fac sa te simti mai bine. Exista insa si oameni normali si oameni pesimisti.
Americanii numesc asta “chemistry” trebuie sa fie ceva care sa clickaie intre doi oameni, ceva care sa te faca sa vrei mai mult, mai mult timp cu el, mai multe discutii, mai multa magie. E destul de greu in ziua de azi sa gaseste “the one” cel putin asa mi se pare mie, am dreptate?
Photo magnifique ! Bravo pour ton blog !
Andrei zici tu ceva, totusi, unii mai au nevoie si de imbolduri ca sa poata trai fericiti, de altfel sunt sinucigasi destui!
Dacă aveţi chef de văzut ceva frumos şi, evident, dacă aveţi net - că al meu dă semne de deces prematur - uitaţi aici:
http://www.explomedia.ro
Sorin Toma, artist fotograf. Tot ce vă doreşte sufletul. Mă rog, aproape tot …
“Atractia” vine…si din:
-Comunicare! Care e sufletul relatiilor si cheia gandurilor noastre. Ea nu se rezuma doar la cuvinte, ci inseamna si gesturi, mimica, voce,privire …
-Compatibilitatea la schimbare…Insa nu pot sa nu ma intreb cine este cel care se “transforma in celalalt”? Barbatul sau femeia?
ana,
la prima intrebare cred ca exista un singur raspuns. cu unii oameni simtim o anume consangvinitate, simtim ca avem ceva in comun, ca undeva acolo departe, in timp, ne-am mai intalnit. cu altii dezvoltam ceea ce aparent parea sa ne desparta. mai exista si o alta posibilitate: sa avem senzatia ca un anumit om nu ne este potrivit si de fapt el sa fie cea mai buna alegere.
referitor la ultimele intrebari, cred ca partea cu ce ii atrage pe altii este putin lipsita de modestie. in primul rand, pentru ca acel cineva alege sa fie atras si in al doilea rand, ca ar trebui sa fim cat mai putin constienti de ceea ce ne face atragatori ca tot faceai tu apologia modestiei.
fara sa folosesc cuvinte mari ( ca predecesorii mei ) , voi spune ca in relatiile interumane se poate intampla absolut orice, ca ele sunt cel mai de pret dar care poate exista pentru noi.
Trecand peste CERTITUDINEA schimbarilor, ar trebui sa dezvoltam cat mai multe relatii, oricat de scurte ar fi ele. Pentru ca omul este un animal social, care fara interactiune pierde treptat simturile care trebuiau sa il tina viu.
ce imi place mie la altii ?? FIECARE dintre voi are cel putin un lucru care sa imi placa..
ce le place altora la mine ? Faptul ca gandesc altfel si fac alte greseli.
cu bine…
@cristal: la partea cu transformarea m-ai cam bagat in ceata, pai daca doi se atrag pt. ca sunt asa cum sunt si unul dintre ei la un moment dat se transforma in celalalt (doh, ce aiurea suna “egspresia”), atuncea nu ti se pare ca asta e echivalent cu ideea ca unul din cei doi dispare ? si ajungem de unde am plecat (dinainte de unde am plecat, adica)
ne paste un divort, cumva ? :p
Eugen
Si viata poate avea forma de spirala 
Te-ai întrebat vreodată în ce fel iubeşti fiinţa de lângă tine? Transformarea este esenta vietii. Atunci cand transformarea este in sensul adevarului, al binelui, al frumusetii, duce la evolutie.
Nu ne mai putem intoarce, aşa că toate pînzele sus !
P.S. Apropo…, stii bancul cu ardeleanul si divortul?
Alex,
Poate este o alegere de moment.
fanitza,
Dar tu ce fel de întrebări îţi pui? Sunt curioasă.
Mado,
Omul devine, nu se naşte de la început mare. Uneori poate să rămână mic toată viaţa…
Ghita,
Cum recunoşti nivelul înalt la care poate un om să ajungă?
Mă bucur că ţi-au plăcut floricelele, şi mie de la prima vedere, am zis: astea sunt!
Isabela,
Încerc să pun şi eu mai puţine întrebări şi iese aşa cum iese. Eu când am văzut floricelele m-am gândfit la faptul că prieteniile (adevărate) rezistă şi în condiţii aprige, se nasc aparent din nimic şi emană frumuseţe.
Daniel,
Uneori este mai greu de explicat, poate că ce ar trebui cel mai mult să conteze este exact faptul că se simte. Atunci când simţi omul de lângă tine şi invers , cred că se creează acea conexiune.
Vrei să-l mai vezi, să-l mai auzi, să ai cât mai multe de împărţit cu el.
airborn,
Nu degeaba există acea expresie care zice de oameni că sunt spirituali. Asta cred că include tot.
Andrei,
Chemistry sau nu, cred că ţine şi de bucuria oamenilor de a intra în contact unii cu ceilalţi. Când ea dispare se schimbă şi relaţia.
Titus,
Thanks for passing by, feelin sorry that you don`t understand what we write here. Maybe in the future I will start writing english too, I have a lot of friends out there waiting for this to happen.
Candid,
Uneori imboldul vine din entuziasmul celorlalţi. Cel puţin mie mi se mai întâmplă aşa.
Cristal,
Comunicarea poate să înceapă de la priviri (aşa cum spuneai tu) şi să continuie cu orice altceva ce ţine de persoana celuilalt.
Eugen,
Cred că schimbările de care zicea Cristal sunt cele de care este nevoie în orice relaţie pentru a putea ţine pasul în aceeaşi direcţie.
Bineînţeles, dacă este dorit de ambele părţi. (drumul).
Claudiu,
Ceea ce-i atrage la alţii poate să fie ceva ce noi nu vedem că avem. Este tot o modalitate de autocunoaştere.
Centrefold,
Cred că asta îmi place şi mie la ceilalţi: fiecare are câte ceva care-l distinge şi pot spune că se vede din start.
cele la care nu găsesc răspunsurile în colecţia “science masters”, publicată de humanitas.
citeşte-o toată
şi află că la orice subiect dezbătul acolo îmi pun şi eu întrebările proprii.
Hm… bună provocare
pe mine ma atrag oamenii onesti: fara fite, oameni care-si cunosc valoarea si limitele foarte bine, oameni care nu cred ca viata trebuie traita ca sa demonstrezi ceva cuiva, oameni in banca lor si cu bun simt. si, mai ales, oameni veseli, cu simtul umorului, optimisti! si, in consecinta, asa sunt prietenii mei. putini dar buni!
ce ii atrage pe ei la mine? sotul meu m-a luat de nevasta pt ca stiam sa fac rebusuri grele, o prietena mi-a zis ca-s tonica, alta mi-a zis ca fac cafea buna, un prieten mi-a zis ca-s OK si o colega mi-a spus ca fetitei ei ii place de mine asa ca o sa ma mai viziteze. se pare ca am o gama larga de calitati printre care, sa nu uitam, la loc de cinste sta modestia!
Oana, acum că mi-ai zis de rebusuri deja ştiu cu cine stau de vorbă
“Cum recunoşti nivelul înalt la care poate un om să ajungă?”
Pare greu… şi poate că nu e uşor, într-adevăr.
Dar, privind din perspectiva Bibliei, omul e ceva foarte valoros.
Jertfa lui Iisus dovedeşte valoarea omului.
E adevărat că omul a degenerat, dar (prin Iisus) el poate să ajungă din nou la starea iniţială. (Acesta este Planul de mântuire făcut de Dumnezeu.)
Şi… privind (prin credinţă) la omul necăzut în păcat recunoaştem nivelul la care poate să ajungă omul (nu prin puterile sale, ci lăsându-se ajutat.)
(Ca să ne fie mai uşor… avem exemplul lui Iisus (El e Mare Model). Orice om poate ajunge ca El dacă vrea…
E înalt? Da… E cel mai înalt. Nu trebuie să ne mulţumim cu puţin.
uhm.. imi place foarte mult o definitie a prieteniei peste care am dat cu ceva timp in urma si ea zicea ceva in genu:”prieten e cel ce iti intelege tacerea”
m-a facut sa zambesc barbosu eugen cu a lui referire la divort
… ne zbatem o viata intreaga ca sa gasim o persoana ca si noi.. pe care o “devenim” in noi ca apoi sa o aruncam la gunoi? uhm.. ceva nu pushca…
“credeam ca trebuie sa fi
frumos
ca sa iubesti…
da`
m-am inshelat…
apoi
am crezut ca trebuie sa fi
bun ca sa fi iubit…
da` iar m-am inselat…
cred ca iubim prea mult
diferentele dintre noi…
si ne complacem in asemanari
da` daca am iubi,oare,
persoana….
am mai putea vedea vre-una?…”
AnaAyana
Imi place cand incepe cu priviri, continua cu fluturi in stomac si se incheie cu zambete
E greu, uneori sa tii pasul (in fuga) in aceeasi directie, pe drumul cu mai multe benzi daca esti beat de fericire.
Ai scris “Bineînţeles, dacă este dorit de ambele părţi. (drumul)” si asta ii poate lasa loc de interpretari lui Eugen . Pana vede el,mutam drumul ?
Ghita,
Cred că nu avem de unde să ştim până nu încercăm. Cât e puţin şi cât e înalt…
printrenori,
Frumoase versuri, se pare că vedem una singură când ea este cea care îndeplineşte multe dintre aşteptări, fără să le avem.
Diferenţele sunt sarea şi piperul, părerea mea.
Cristal,
Mutăm benzile spre Palestina?
NU ! Eu nu fug din tara mea
. Le innodam pe toate in sens giratoriu. Pe cand vine, ne facem ca jucam cu petalele de la flori: “ma iubeste” si de ceeee nu ma mai iubesteeee?” :(((
Sunt grozavele floricelele si mai ales mesajul lor
Păi ca să le înodăm trebuie plastilină, tu crezi că e aşa uşor să faci dintr-un sens înainte unul giratoriu?
Şi floricelele nu le rupem, nu,nu. Ne uităm pe petale şi ne imaginăm care e aia bună !
Daca te uiti atenta, una dintre ele are o petala in plus.
Mai bine decat sa ne jucam cu plastilina, pictam flori de colt.
Ma tot framanta un gand: ce-ai vrut tu sa zici cu “si să continuie cu orice altceva”
Eu scanez-studiez ochii si mainile omului din fata mea,la inceput. Spun atatea despre ce-i in interior!!
Bun, o să vin echipată cu ochelari de soare şi cu mănuşi negre de mafiot
Orice altceva? Eu am zis? Unde?
Hm.. orice altceva ce înseamnă comunicare
@cristal”Transformarea este esenta vietii”-mda, a continua sa faci exact ce faceai inainte inseamna a nu te implica, dar schimbarea asta o percepi daca vei considera ca omul este ceea ce face, mi se pare doar partial adevarat; stii cum zicea Iorga? “cand imi ceri sa ma schimb imi spui ca iubesti tot ce nu este al meu” (cred ca am mai repetat asta pe undeva, scuze)
“Pana vede el,mutam drumul ?”
degeaba, toate drumurile duc la Roma
“Imi place cand incepe cu priviri, continua cu fluturi in stomac si se incheie cu zambete” mda, frumos spus kinda, acuma sa te sustin putin, uite…ii bine daca iti place cand se …incheie, personal prefer descheiatul si mai bine sa nu se incheie defel :p
Eu unu nu caut prieten fara cusur. treaba cu placutul e simpla. Ori ii placem pentru ceea ce sunt, ori ii placem pentru ceea e oferra. Sufletisti si materialisti
Sorin,
Vrei să spui că îi alegi în funcţie de nevoi?
“Cred că nu avem de unde să ştim până nu încercăm. Cât e puţin şi cât e înalt…”
Trebuie să încercăm, dar nu orice. Să încercăm binele…
Eugen-Coincidenta oare? Azi am gasit intamplator inca un “raspuns” : “Prietenia inseamna a fi doi si a nu fi decat unul. Doi oameni ce se topesc intr-un inger.” Te incumeti sa parafrazezi?
Se ridica ceata, ca sa nu mai stam ” incheiati” la sertare?
AnaAyana-oricum te vei “echipa” crezi ca vei rezista fara sa vorbesti? Citim vocea.
“Prietenia inseamna a fi doi si a nu fi decat unul. Doi oameni ce se topesc intr-un inger.”
o looool, asta seamana a “fluturi in stomac”, vorba ta, deci nu mai spun nimic sa nu-ti “ucid cu mintea tainele”
eu mereu mi-am pus intrebarea cum poti sa te imprietenesti cu cineva mai prost decat tine? pentru ca indiferent de cat de mult te-ai implica sau de cat de multa bunavointa ai da dovada, diferenta aia exista si mai devreme sau mai tarziu va face loc unei judecati trunchiate a adevarului si de aici, a ta; ca si cum ai accepta o relatie desi tu stii ca inca din start esti judecat gresit
Parca am uitat de toate grijile si m-am pierdut printre cele scrise de voi…Multumesc!
Mie imi este usor sa plac pe cineva, pentru ca nu caut ceva anume in cei de langa mine, ceva despre care sa simt ca e nevoie pentru a ma atasa de un om. Nu caut cu dinadinsul puncte comune, multi din prietenii mei sunt atat de diferiti de mine, ca nici nu ai crede ca putem fi prieteni
Un raspuns scurt si la obiect ar fi: ceea ce imi place cel mai mult la prietenii mei e felul in care ma fac sa ma simt cand sunt cu ei. Suna putin cam egoist, acum imi dau seama…
Sa mai incerc o data: cel mai mult imi place cine sunt EU cand sunt cu ei. 
Ghita,
Binele trebuie încercat mereu.
Cristal,
PĂi în acest caz voi cere egalitate: ochii la vedere, vocea tare, mânuţele şi piruetele. Uite cum o să comunicăm
Clopoţel,
Te aştept şi data viitoare!
LIliy,
Dacă prietenii se simt bine în compania ta şi tu în compania lor şi fiecare se simte special, deja totul este echilibrat, nu?
Zambesc pentru ca fiecare si-a indreptat gandurile catre sfera pe care a simtit-o mai apropiata.Unii vorbesc despre prietenie…altii despre fluturi in stomac.Poate ca de multe ori cele doua interactioneaza,una se transforma in cealalta…sau poate ca nu.Filozofii zic ca dragostea are cativa ani-perioada ei efervescenta-pe cand prietenia poate dura o viata.Merita sa schimbi una pe alta…ce anume dintr-o persoana te face sa treci pragul…sau sa nu-l treci? Este adevarat ca placem pe cineva pentru ceea ce este sau pentru ceea ce ofera…asta insemnand fie si doar acea senzatie de bucurie pe care ti-o da intalnirea.Dar asta nu este neaparat necesar…uneori este doar o senzatie ca cu acel cineva ai putea ajunge…undeva…departe.
AnaAyana
poate disparea, până se ajunge la acel NOI.
Accept propunerea, dar fara piruete, ca ne ametim.
Si la subiect-atractia initiala este instantanee si nefundamentata intotdeauna pe modul in care arata o persoana. Incerc sa scanez personalitatea celui din fata mea. Observ daca are simtul umorului,daca poate fi demn de incredere, grijuliu si spiritual. Toate astea reprezinta trasaturi mai importante decat aspectul fizic si statutul.
Eugen
Anumite cercetari sugereaza ca atat barbatii, cat si femeile sunt atrasi de cineva la fel de atragator fizic şi de “dăştept” ca şi ei.Daca startul e luat la click si fara prejudecati, atunci si acea diferenta de care te temi
Clopoţel,
Fie că este senzaţie sau nu, ea este plăcută. Pot să te întreb de unde acest id?
Cristal,
Mi-e teamă de scanatul ăsta al tău, pare că ştie ce face
Mi-a placut tare mult fotografia cu floricele delicate si…foarte puternice… Mi-au amintit de ghiocei…Ghiocelul firav si totusi primul ce invinge zapada… si de la ghiocel pana la clopotel…Mi-au placut comentariile si mi-a venit sa scriu si eu…ca un clopotel-ghiocel ca de fapt sunt o mare timida si am invins…asta.
Clopotel, pe mine m-ai convins. Adevărul este că învăţăm de la fiecare în parte: să fim delicaţi, timizi, dinamici, plini de umor, înţelepţi, etc. Te mai aştept.
Multumesc pentru incurajare.Nu stiu cat reusesc eu sa conving,dar tu cu siguranta reusesti si ,in plus,faci asta cu un fel de eleganta aparte.Ca sa parafrazez…“There is somethin’ about you!”
Comentul meu de mai sus trebuia la alt articol. Acum mi-am dat seama… (Încă nu mă descurc prea bine cu “MyDashboard”
Clopoţel,
Deşi uneori nu e nevoie de prea multe argumente pentru a convinge pe cineva de ceva, se simte când ai ceva sau nu de comunicat.
GHita,
All done!
Thanks!
Data viitoare mă voi uita de două ori unde comentez… şi poate că voi comenta mai puţin.
GHita,
Citesc mereu cu interes comentariile tale (ca şi pe ale celorlalţi, fireşte) şi-mi place că ai un mod pedagogic de a pune problema, lucru care de multe ori descurcă iţele. Aşadar, unde sunt mai multe capete, vor fi mereu mai multe păreri. Ştiu, e logic proverbul
În concluzie, nu mă deranjează cantitatea de cuvinte pe metru pătrat. Ştiu că acolo se află ideea şi toate acele cuvinte nu fac altceva decât să o îmbrace.
@anaAyana
“mod pedagogic”
Fac acum şi modulul pedagogic la facultate, dar nu ştiu cât de mult mă ajută… Învăţ să mă fac înţeles… Măcar atât.
ideea… “toate acele cuvinte nu fac altceva decât să o îmbrace”
E prea îmbrăcată…
E adevărat… Uneori pun prea multe cuvinte încât nu se mai vede ideea…
În general nu prea vorbesc. Dar de scris la tastatură mi-e mai uşor…
Aha, de asta se simte în felul în care pui problema. Scrisul uneori ne oferă ceea ce vorbitul pare să sară: detaliile.